Țițeiul ieftin mută pariul companiilor petroliere mondiale pe petrochimie. România a pus lacătul pe această industrie

Data actualizării: Data publicării:
542a553f682ccfbd01a4e7b6

Companii precum Exxon Mobil Corp. sau Royal Dutch Shell au de întâmpinat cea mai gravă scădere a prețurilor la energie din ultimul deceniu, potrivit unei analize Bloomberg, preluată de Agerpres.

"Produsele chimice au revenit în prim plan", a declarat miercuri directorul financiar de la Royal Dutch Shell, Simon Henry. "Petrochimia a mers foarte bine", a declarat la rândul său directorul financiar de la compania petrolieră franceză Total SA, Patrick de la Chevardiere.

În perioadele în care prețul petrolului și gazelor naturale era unul ridicat, operațiunile de petrochimie erau doar o notă de subsol în bilanțurile giganților petrolului. În prezent însă, când majoritatea marilor companii petroliere pierd bani de pe urma diviziilor de explorare și producție, petrochimia a devenit una dintre cele mai importante, dacă nu cea mai importantă, sursă de venituri. Explicația este dată de faptul că prețurile mici la gaze și petrol care provoacă pierderi diviziilor de explorare și producție înseamnă materii prime mai ieftine și profituri mai mari pentru operațiunile din petrochimie.

Un exemplu este tocmai situația de la Exxon Mobil, cea mai mare companie petrolieră din lume. În primul trimestru, divizia de petrochimie a fost responsabilă pentru aproape 75% din profitul de 1,8 miliarde de dolari raportat de grupul american. Comparativ, în urmă cu doi ani, când petrolul se tranzacționa la peste 100 de dolari barilul, divizia de petrochimie a fost responsabilă pentru mai puțin de 13% din profitul de 7,8 miliarde de dolari înregistrat în primul trimestru din 2014 de Exxon Mobil. Situația a fost similară la toate marile companii petroliere, inclusiv Shell Total și British Petroleum, în primul trimestru.

Chiar dacă odată cu revenirea prețurilor la petrol și gaze, marjele din petrochimie vor începe probabil să scadă, directorii companiilor petroliere cred că operațiunile de petrochimie vor profita de pe urma faptului că cererea pentru plastic pe piețele emergente rămâne puternică, în condițiile in care tot mai mulți oameni intra în rândul clasei mijlocii. Și mai important este faptul că giganți precum Shell și Exxon au investit în noi facilități de producție, sau au retehnologizat unele existente, pentru a profita de abundenta unui produs colateral al boom-ului industriei de șist din Statele Unite, etanul. În loc să utilizeze produse rafinate mai scumpe, precum nafta, ca materii prime pentru fabricile petrochimice, ele folosesc direct etanul, mai ieftin.

Dar cum stă situația în România?

Din păcate, colacul de slavare reprezentat de petrochimie lipsește în România. Practic nu mai există companii integrate de explorare și rafinare a țițeiului și de folosire a componenților rezultați în urma rafinării pentru produse fabricate în petrochimie. Petrom OMV companie petrolieră ce a renunțat la Arpechim și ca complexul petrochimic de la Brazi este un bun exemplu. Mai ales dacă analizăm situația comparativ cu cea a altei importante companii petroliere, anume Mol Ungaria.

Lipsită în România de capacități petrochimice care să îi mențină afacerile profitabile, în 2015 Petrom a înregistrat prima pierdere anuală de la privatizarea din 2004: 690 de milioane de lei în 2015, faţă de un profit net de 2,1 miliarde de lei, în 2014. Aceasta în situația în care concurența de la MOL Ungaria a avut în aceeași perioadă rezultate pozitive. Deținătoare a două combinate petrochimice, compania maghiară MOL a înregistrat profituri înainte de taxe cifrate la 2,5 miliarde de dolari, cu 13% peste rezultatele din 2014.

Complexul petrochimic Brazi, atașat rafinăriei, a fost închis după ce a fost preluat de austrieci, potrivit unei analize făcute de Zf.ro. La fel și o altă mare fabrică ce producea cauciuc sintetic Carom Onești.

Potrivit Zf.ro, din cele 21 de combinate chimice şi petrochimice mari care funcţionau în România la sfârşitul anilor '90, 15 au fost falimentate sau închise în ultimii 15 ani. Unele dintre ele au ajuns direct la fier vechi, iar în locul lor s-au proiectat complexuri imobiliare, altele au fost vândute pe bucăţi şi preluate de oameni de afaceri controversați, precum Ioan Niculae.

Toate marile rafinării româneşti (Petromidia, Rafo, Petrobrazi, Petrotel, Arpechim) aveau ataşate complexuri petrochimice care produceau etilenă, propilenă, pollietilene şi alte produse finite sau materii prime care erau prelucrate mai departe în combinate precum Oltchim. Dintre acestea, doar petrochimia de la Petromidia mai funcţionează în prezent, în timp ce petrochimia de la Arpechim a fost preluată de Oltchim, dar este oprită. Dintre combinatele de îngrăşăminte chimice, doar Azomureş a rezistat pe propriile picioare, fiind în prezent şi cel mai mare producător din chimia românească.  

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Partenerii noștri