Brexit-ul a aruncat în haos politica din Marea Britanie

Data publicării:
GettyImages-brexit leave-2

Foto: Gulliver / Getty Images

Eliberată de constrângerile Uniunii Europene, economia Marii Britanii va înflori iar nivelul de securitate al Regatului va creşte. Iar acestea în principal pentru că îşi va recăpăta controlul asupra imigraţiei şi va reduce considerabil numărul celor care trec graniţa în căutare de locuri de muncă şi beneficii sociale. Fără contribuţiile care sunt trimise la Bruxelles, bugetul naţional al sănătăţii ar putea creşte cu 350 de milioane de lire săptămânal (aproximativ 470 de milioane de dolari).

Toate acestea au fost promisiunile de dinaintea zilei de 23 iunie.

Acum, odată ce pieţele financiare au intrat în derivă, lira s-a devalorizat şi în faţa perspectivei haosului politic şi administrativ, unii dintre suporterii ieşirii Marii Britanii din Uniunea Europeană dau înapoi şi revin asupra declaraţiilor făcute cu doar câteva zile în urmă, scrie The New York Times.

„Este posibil să vrem să ne mai gândim o dată la unele dintre lucrurile spune înainte de referendum”, a declarat pentru BBC fostul ministru al Apărării Liam Fox, unul dintre euroscepticii din Partidului Conservator. 

Comentatorii spun că promisiunea care, probabil, a contribuit cel mai mult la succesul taberei Brexit a fost cea a celor 350 de milioane de lire săptămânal. Fostul primar al Londrei Boris Johnson a fost liderul campaniei care a cerut ieşirea din Uniunea Europeană. „Trimitem Uniunii Europene 350 de milioane de lire săptămânal. Să lăsăm aceşti bani sistemului nostru de sănătate” - a fost unul dintre sloganurile lui.

La câteva ore după ce a proclamat „Ziua Independenţei”, Nigel Farage, liderul UKIP şi unul dintre cei care a folosit intens, în campanie, motivul celor 350 de milioane de lire, a declarat că a fost „o eroare”. Iain Duncan, fost lider al Partidului Conservator şi militant pentru ieşirea din UE, a declarat pentru BBC că platforma „Leave” ar fi promis, de fapt, să cheltuiască pentru sănătate  „partea leului" din această sumă.

Niciunul dintre susţinătorii ieşirii nu a vorbit şi despre partea care se întoarce în Regat, sub formă de subvenţii pentru agricultori sau fonduri pentru dezvoltarea regiunilor sărace. Institutul pentru Studii Fiscale a calculat că, din contribuţia de 350 de milioane de lire, 150 de milioane se întorc direct în Marea Britanie.

Cornwall, regiune care a votat pentru ieşire, a primit în ultimii 15 ani fonduri de 1,3 miliarde de euro, prin programe europene. Urma să mai primească alte 550 de milioane până în 2020.

Câştigătorii au ceva probleme şi cu promisiunea că, odată ce Marea Britanie va ieşi din UE, va scădea nivelul imigraţiei. Platforma „Leave” a contestat puternic regulile europene privind libertatea pe piaţele muncii, de capital, a bunurilor şi serviciilor.

După 2004, atunci când UE s-a extins cu 10 noi membri, un mare număr de est europeni au venit să muncească în Marea Britanie. În campanie, Boris Johnson a susţinut că guvernului de la Londra îi este imposibil să ţină fenomenul sub control din cauza regulilor Uniunii Europene. Michael Gove, ministrul Justiţiei şi principalul aliat al fostului primar londonez, a promis că votul pentru ieşire va duce la reducerea, până în 2020, a numărului imigranţilor din Regat. Experţii spun că acest lucru este foarte greu de realizat. Una din condiţiile puse de UE partenerilor său extracomunitari care vor acces la piaţa unică este să accepte libera circulaţie pe piaţa muncii. Exemplul este Norvegia.

Vineri, la o zi după referendum, unul dintre cei mai cunoscuţi militanţi ai platformei „Leave”, europarlamentarul Daniel Hannan, îi şoca pe telespectatorii postului BBC declarând: „Sincer, dacă oamenii cred că au votat şi acum vom avea zero imigraţie din Uniunea Europeană, vor fi dezamăgiţi”. A dat explicaţii şi pe Twitter: „Era vorba despre mai mult control, nu despre minimalizarea imigraţiei”.

Mulţi dintre susţinătorii ieşirii din UE se aşteptau să piardă. La scurt timp după închiderea secţiilor de votare, Nigel Farage a postat pe Twitter un mesaj în care recunoştea victoria taberei care dorea să rămână. Iar pentru unii dintre combatanţi, în campanie a fost mai degrabă vorba despre lupta pentru putere în interiorul Partidului Conservator decât despre viitorul ţării, comentează The New York Times.

Rezultatul şi anunţata demisie a premierul David Cameron trimit Marea Britanie într-un haos politic în care câştigătorii trebuie să-şi asume rezultatul şi să respecte promisiunile pe care le-au făcut. Boris Johnson, favoritul la preluarea conducerii Partidului Conservator, nu a mai făcut nicio declaraţie după cea de vineri, care s-a limitat la generalităţi. A semnat, luni, un articol în The Telegraph în care îi asigură pe britanici că „ţara este parte a Europei, întotdeauna va fi”. Iar Michael Gove, ministrul Justiţiei, vorbeşte despre „un consens democratic pentru o politică a imigraţiei corectă şi umană”, fără să explice şi cum anume ar urma să se întâmple acest lucru.

Principala bătălie politică se duce în aceste zile în interiorul Partidului Conservator. David Cameron şi-a anunţat demisia şi susţine că negocierile pentru ieşirea din Uniunea Europeană trebuie făcute de un nou prim-ministru. Principalul candidat la preluarea funcţiilor sale – în fruntea partidului şi a executivului – este fostul primar al Londrei, Boris Johnson, susţinut puternic de ministrul Justiţiei, Michael Gove. De cealaltă parte, minstrul de Interne Teresa May a lansat un apel pentru oprirea ascensiunii politice a fostului edil. Presa britanică spune că acelaşi lucru şi-l doresc şi apropiaţii lui David Cameron. Iar printre cei care s-ar putea arunca şi ei în lupta pentru şefia Partidului Conservator se află ministrul educaţiei, Nicky Morgan, şi fostul ministru al Apărării, Liam Fox.

Aflat cu aproape toţi membrii în tabăra care a susţinut rămânerea în UE, Partidul Laburist face şi el faţă cu greu rezultatului. Parlamentarii îi reproşează liderului Jeremy Corbyn viziunile sale mult prea de stânga şi faptul că nu a reuşit să înscrie formaţiunea în trendul majoritar. Într-o încercare de a potoli criticile, Corbyn l-a concediat pe Hilary Benn, ministru de externe în guvernul din umbră şi purtător de cuvânt al partidului în politica externă. În replică, cel puţin 11 dintre cei 30 de membri au cabinetului din umbră au demisionat.

Nu în ultimul rând, Scoţia poate provoca mari probleme. După ameninţarea cu un nou referendum pentru independenţă, liderii de la Edinburgh vorbesc acum despre blocarea în Parlamentul naţional a deciziei de părăsire a Uniunii Europene.

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Partenerii noștri