Avertisment Saakașvili: Rușii văd în Crimeea o punte de legătură cu Transnistria

Comerțul Kîrgîzstanului cu Germania a crescut cu 4.000%

Un avion de luptă s-a prăbușit în Rusia după ce a atacat cu rachete teritoriul ucrainean. Imagini cu aeronava cuprinsă de flăcări

După ce și-a pierdut picioarele într-un atac rusesc, o fetiță de 12 ani din Ucraina a alergat la maraton pentru a ajuta un soldat

CSAT: Spioni ruși au încercat să se infiltreze în România

Aterizare cu emoții: Un Boeing 747 al Lufthansa țopăie pe pistă înainte ca piloții să decidă ridicarea în aer a aeronavei

România, criticată dur de SUA: Tolerează violurile, violența domestică și corupția la nivel înalt

Val de fraude pe internet. Avertismentul Poliției Române: Au apărut „pachete infracţionale” online. Datele noastre sunt marfă pe net

Reportaj Digi24 lângă Coreea de Nord. Zona demilitarizată e împânzită de militari, mine antipersonal și tuneluri subterane

Praful saharian sufocă România

„Vestea cea proastă este că Putin va întreprinde acțiuni în Crimeea. Vestea cea bună este că ucrainenii deja știu ce va face acolo. A testat asta în Osetia de Sud și Abhazia”, a declarat Saakașvili. 

Mihail Saakaşvili s-a arătat convins că Rusia va încerca să distribuie pașapoartele rusești, iar apoi să organizeze provocări și să folosească flota rusă la Marea Neagră.

Saakașvili, care și-a încheiat cei nouă ani petrecuți în fruntea Georgiei în noiembrie anul trecut, a venit de mai multe ori pe Euro-Maidan și le-a vorbit protestatarilor ucraineni.

Despre un plan al Rusiei de a izola Ucraina și de a-i tăia, prin Transnistria, ieșirile la Marea Neagră și gurile Dunării a vorbit în emisiunea „Kilometrul 0” de la Digi24 și fostul premier al Republicii Moldova, Mircea Druc. El a explicat însă de ce consideră că planul Rusiei a eșuat deocamdată.

Ce s-a întâmplat în Georgia în 2008

Soldați georgieni căutând victime printre ruine, după un bombardament la Gori, în 9 august 2008  FOTO: AFP/MEADIAFAX

Scenariile privind eventuala destrămare a Ucrainei amintesc de ceea ce s-a întâmplat în Georgia în urmă cu aproape șase ani, în august 2008. Atunci, autorităţile de la Tbilisi au lansat o ofensivă militară, cu scopul de a avea din nou control asupra regiunii separatiste Osetia de Sud, dar au suferit o înfrângere usturătoare, după o contraofensivă fără drept de apel a Rusiei.

Moscova a invocat dreptul de a-şi proteja cetăţenii, oriunde s-ar afla aceştia în afara Rusiei. Un principiu ce poate fi aplicat şi în Ucraina, unde etnicii ruşi reprezintă 17 la sută din populaţie, dar şi în Republica Moldova, unde separatiştii rusofoni din Transnistria s-au bazat întotdeauna pe sprijinul militar al Rusiei în conflictul cu guvernul de la Chişinău.

În noaptea de 7 spre 8 august 2008, Georgia a lansat o ofensivă militară pentru a recupera teritoriul Osetiei de Sud, o republică autonomă cu tendinţe separatiste. Miliţiile osetine, ajutate de trupele ruseşti care oficial trebuiau să asigure menţinerea păcii, au opus rezistenţă, dar fără prea mare succes. Asta, până când Rusia a declanşat o contraofensivă terestră, aeriană şi navală.

În doar câteva zile, armata rusă a forţat trupele georgiene să se retragă din Osetia de Sud. Mai mult, aviaţia rusă a atacat ţinte strategice de pe teritoriul Georgiei, inclusiv capitala Tbilisi.

Prin medierea Franţei, care deţinea atunci preşedinţia Uniunii Europene, acordul de pace între Rusia şi Georgia s-a semnat la 16 august 2008, la Moscova, iar în Georgia a fost adusă o misiune internațională care să supravegheze aplicarea lui.

În timpul conflictului, armata georgiană a pierdut 171 de soldaţi, iar cea rusă, 64, înregistrându-se sute de răniţi de ambele părţi. Au fost victime şi în rândul civililor - aproape 400 de oameni şi-au pierdut viaţa. Ca ultimă consecință, Georgia a pierdut complet controlul asupra Osetiei de Sud şi Abhaziei, două republici separatiste georgiene a căror independenţă a fost recunoscută de Rusia.