Republica Moldova şi Georgia sunt gata să se asocieze cu cele 28 de state membre ale Uniunii Europene şi să înceapă un parteneriat strategic pe termen lung care, peste ani, ar putea duce la integrarea efectivă a acestor ţări în blocul comunitar. Şi Ucraina trebuia să facă acest prim pas, dar în urmă cu o săptămână a suspendat negocierile, la cererea Rusiei.

Embed:

Summitul din capitala Lituaniei reprezintă încă un avans al Uniunii Europene în spaţiul postsovietic după aderarea Republicilor Baltice şi, implicit, modificarea hărţii intereselor economice în Europa.

În ultimul deceniu, blocul comunitar s-a extins progresiv, de la 15 membri în 2003, la 28 anul acesta, şi a înglobat foste ţări comuniste. Acum, Uniunea Europeană merge mai departe. Îşi deschide porţile spre ţările Parteneriatului Estic şi speră să îşi extindă influenţa într-o zonă în care până acum Rusia era cea care făcea jocurile. Sunt şase ţări rupte din fosta Uniune Sovietică pe care Moscova ar vrea să le ţină aproape - nu doar ca ideologie politică, ci şi la nivel de cooperare economică: Republica Moldova, Ucraina, Georgia, Armenia, Azerbaidjan şi Belarus.

Pe unele a reuşit să le convingă să renunţe la calea occidentală. Azerbaidjan şi Belarus au ales noul proiect al Rusiei: Uniunea Economică Euroasiatică. Armenia a cedat şi ea în septembrie, după ce purtase negocieri intense cu Uniunea Europeană. Iar Ucraina a devenit, brusc, marele semn de întrebare al summitului de la Vilnius, după ce guvernul de la Kiev a suspendat negocierile cu Bruxelles-ul. Au rămas în cărţi pentru parafarea acordului de asociere şi liber schimb Republica Moldova şi Georgia.

Prin acea semnare, Republica Moldova va evada din fostul spaţiu sovietic din punct de vedere geopolitic şi va face un pas major în apropierea de UE”, apreciază analistul de politică externă Armand Goşu.

Concret, odată cu semnarea acordului de asociere, între Uniunea Europeană şi Republica Moldova va exista o zonă de liber schimb. Acest lucru înseamnă reducerea tarifelor vamale, accesul nelimitat şi fără restricţii tarifare aplicate produselor moldoveneşti pe piaţa Uniunii Europene, dar şi transformarea Republicii Moldova într-o piaţă nouă pentru producătorii din spaţiul comunitar. În plus, piaţa internă va fi supravegheată şi supusă controalelor de calitate, la standardele impuse de Bruxelles.

Ce are de câştigat în schimb Uniunea Europeană prin prisma acestui acord de asociere? Orice entitate din apropierea sa care poate crea probleme de stabilitate trebuie supravegheată, sugerează acelaşi Armand Goşu. „Noi suntem mult mai interesaţi ca la graniţele noastre estice să avem prosperitate, să avem securitate, să nu existe riscuri de conflict, să nu existe potenţial pentru trafic de persoane, trafic de narcotice”, enumeră analistul.

Oferta de asociere cu Uniunea Europeană rămâne valabilă şi pentru Ucraina până la închiderea lucrărilor Summitului de la Vilnius

Ucraina a dat Europei o lovitură de teatru acum o săptămână, odată cu anunţul suspendării semnării Acordului de Asociere cu forul comunitar. Decizia a venit după ce Parlamentul de la Kiev a respins trei proiecte de lege care ar fi permis transferul fostului premier Iulia Timoşenko din închisoare într-un spital din Germania. Aceasta era condiţia impusă de Uniunea Europeană pentru asocierea cu Ucraina.

Oficialii de la Kiev au susţinut iniţial că decizia a fost luată în urma unor constrîngeri de natură economică, dar mai mulţi demnitari ai Uniunii Europene au arătat cu degetul către Rusia. Aceasta s-a opus mereu ca Ucraina, fost stat sovietic, să intre sub sfera de influenţă a UE. În cele din urmă, guvernul de la Kiev a recunoscut că Moscova a făcut presiuni. Acum, Ucraina doreşte să refacă relaţiile cu vecinul din est, dar în acelaşi timp şi-a exprimat şi dorinţa de a merge pe calea europeană.

Informaţia că Ucraina nu mai doreşte să semneze Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană a venit printr-un decret guvernamental în care se arăta clar că totul este pe fondul asigurării securităţii naţionale. „Această decizie a fost dictată de raţiuni economice şi este una tactică. Ea nu schimbă deloc cursul firesc al dezvoltării strategice a Ucrainei”, declara premierul ucrainean Mykola Azarov.

Uniunea Europeană şi-a exprimat regretul pentru decizia Ucrainei, s-a arătat dezamăgită de presiunile exercitate de Rusia, dar a transmis Kievului că oferta este încă pe masă.

Suspendarea semnării acordului cu UE a scos sute de mii de oameni în stradă în toată Ucraina. Replica preşedintelui Viktor Ianukovici a făcut din nou trimitere la presiunile venite dinspre Moscova: „Vreau ca pacea şi calmul să domnească în marea noastră familie ucraineană. Aşa cum un tată nu îşi poate lăsa familia fără pâine, nici eu nu am dreptul să las oamenii la mila sorţii, cu toate problemele care pot apărea din cauza presiunilor sub care ne aflăm acum.

În cele din urmă, Ucraina, prin vocea premierului Mykola Azarov, a recunoscut influenţa Rusiei în decizia de suspendare a semnării acordului: „Suntem supăraţi pe poziţia Federaţiei Ruse, al cărei scop principal a fost acela de a nu permite Ucrainei apropierea de Uniunea Europeană”, a spus şeful executivului de la Kiev.

Preşedintele Rusiei a respins imediat acuzaţiile. „Decizia cu cine semnează un acord de liber schimb este dreptul suveran al Ucrainei”, a replicat scurt Vladimir Putin.

Surse diplomatice de la Bruxelles susţin că oficialii europeni pregătesc o declaraţie comună a celor 28 de state de avertizare a Rusiei faţă de ingerinţele Kremlinului în afacerile interne ale vecinilor săi. Declaraţia ar urma să fie prezentată la Summitul de la Vilnius.

Dacă ţi-a plăcut articolul, urmăreşte Digi24.ro şi pe FACEBOOK şi TWITTER!

COMENTEAZA!