După atentatele sângeroase de la Bruxelles, europenii încearcă, o dată în plus, să înțeleagă mecanismele care duc la radicalizare și, în cele din urmă, la comiterea de masacre. Atacurile teroriste din ultimii ani au devenit un fel de afacere de familie, notează analiștii. În aproape toate cazurile, unii dintre atacatori sunt frați. În plus, un studiu publicat de „The New York Times” arată că o treime din jihadişti au legături de familie în cadrul grupării teroriste din care fac parte.

Embed:

Poliția belgiană a anunțat că doi dintre teroriștii care s-au aruncat în aer la Bruxelles erau frații Ibrahim și Khaled El Bakraoui.

La Paris, în noiembrie 2015, doi dintre organizatorii seriei de atacuri erau Ibrahim Abdeslam și fratele său, Salah, capturat în Bruxelles acum o săptămână.

Tot în Franța, la începutul anului trecut, frații Said și Cherif Kouachi au decimat redacția publicației „Charlie Hebdo”. Complicii atacatorului de la magazinul evreiesc din Paris erau și ei frați.

În 2013, Djokar și Tamerlan Țarnaev au pus la cale atentatul de la maratonul internațional de la Boston. Cele două explozii care au avut loc aproape simultan au omorât trei persoane şi au rănit 183.

Șase dintre cei implicați în atentatele din America, din 11 septembrie 2001, erau, de asemenea, frați. La fel și doi dintre autorii masacrului de la Madrid, din 2004. Iar exemplele pot continua. Până să ajungă să se arunce în aer în aeroporturi sau la metrou, atacatorii trec printr-un amplu proces de radicalizare. El poate dura luni, ani, sau chiar mai puţin, spun specialiştii.

Nu toate persoanele parcurg acest proces în acelaşi ritm. Există persoane în cazul cărora poate dura ani, în cazul altora poate dura luni. Ceea ce observăm acum în era Daesh, o dată cu aparaţia şi ascensiunea Daesh, este că tempoul radicalizării este din ce în ce mai ridicat. Există situaţii în care de la persoana normală la persoana care este dispusă să atace, să acţioneze sau să plece în Siria sau în Irak să lupte, trecerea în aceste două tipuri de identităţi se face în doar câteva săptămâni. Acest aspect este destul de îngrijorător pentru noi”, a declarat pentru Digi24, sub acoperirea anonimatului, un analist al SRI.

Psihologia fraţilor terorişti

În cazul fraţilor, radicalizarea decurge în acelaşi mod. Ei parcurg procesul simultan sau unul îl influențează pe celălalt. Folosirea frecventă a fraţilor în realizarea atentatelor teroriste este explicată de analiştii astfel: pur și simplu, sângele nu minte - frații nu se trădează unul pe celălalt. Ei se cunosc foarte bine și pot comunica mult mai ușor, uneori doar din priviri şi, mult mai important, întâlnirile lor nu dau de bănuit autorităţilor. Deseori, în cadrul aceluiaşi atentat terorist, fraţii sunt trimişi să lovească în zone diferite. Un expert cu care au stat de vorbă jurnaliştii de la New York Times, explică de ce.

„Motivul pentru care nu sunt trimişi în acelaşi loc este teama că s-ar putea influenţa unul pe altul să renunţe la misiunea sinucigaşă, tocmai din dragoste frăţească. În schimb, dacă acţionează în locaţii diferite, se motivează să ducă la bun sfârşit misiunea, pentru a nu-şi dezamăgi fratele”, a explicat Mia Bloom, expert antiterorism.

În plus, experţii au observat că viitorii terorişti sunt recrutați, cel mai adesea, de persoane foarte apropiate și doar în mică măsură prin apeluri generale, cum ar fi postările pe rețelele de socializare.

Urmăriți și explicațiile expertului Oana Popescu, invitată în emisiunea „24 într-o oră”:

Embed:
Urmăreşte Digi24.ro şi pe FACEBOOK şi TWITTER!

COMENTEAZA!