La o săptămână de la atentatele de la Bruxelles, publicația Politico a făcut o listă a gafelor, vulnerabilităților și disfuncționalităților din sistemul de securitate al Belgiei.

 

FOTO: Gulliver/GettyImages

Resurse insuficiente, informații ignorate sau netransmise la timp, lacune legislative, toate sunt menționate de jurnaliștii de la Politico.

1. Belgia nu a acționat după avertismentele venite din partea Turciei.

În iunie 2015, Turcia a informat autoritățile belgiene că l-a prins la granița cu Siria pe Brahim el-Bakraoui, unul dintre frații belgieni care s-a aruncat în aer la Bruxelles. Turcia l-a deportat, pe 14 iulie 2015, în Olanda, considerându-l „terorist străin”. Asta după ce belgienii nu au făcut demersuri pentru a-l interoga, deține sau monitoriza, deși acesta încălcase condițiile eliberării condiționate. Mai mult chiar, nici măcar nu au știut când Brahim el-Bakraoui a revenit, ulterior, în Belgia. Potrivit ministrului de interne, Jan Jambon, vinovat de întreaga situație ar fi fost un diplomat belgian aflat în Turcia, care a transmis la Bruxelles informațiile despre terorist la șase zile după ce acesta fusese deportat. „Cineva a fost neglijent”, a spus ministrul, fără a da alte amănunte.

Și Brahim Abdeslam, unul dintre atacatorii de la Paris, a fost reținut în Turcia. Întors în Belgia, acesta a fost interogat, dar nu reținut sau monitorizat.

 2. Prea puține resurse pentru urmărirea luptătorilor străini

Înaintea atentatelor de la Paris, doar 600 de agenți ai serviciului civil de securitate belgian, Siguranța Statului, aveau în vizor 900 de suspecți, mulți dintre ei jihadiști care călătoriseră în Siria și Irak. Informația apare într-un articol scris de Patrick Bury, un fost expert NATO, și apărut în Irish Times.

La sfârșitul lunii februarie, ministrul de Interne spunea că, dintre aceștia, cel puțin 117 s-au întors în Belgia. Potrivit experților în antiterorism, este nevoie chiar și de 20 de agenți pentru a monitoriza 24 de ore din 24 un suspect. Monitorizarea „activității radicale este un punct slab în Belgia”, recunoștea Jan Jambon, în noiembrie 2015. „Ne sporim capacitatea”, adăuga el.

 3. Perchezițiile – interzise în intervalul 21:00 – 05:00.

 Poliția belgiană nu a putut percheziționa, anul trecut, o casă din Molenbeek între 21:00 și 05:00 pentru că legislația interzice acest lucru. Ministrul Justiției, Koen Greens, a spus că este posibil ca în locuință să se fi aflat Salah Abdeslam, care fugise din Franța după atacurile de la Paris, din noiembrie 2015. El a fost capturat, în cele din urmă, abia pe 18 martie.

 4. O informație care nu a mai ajuns unde trebuie

Un șef al poliției locale belgiene nu a introdus în baza de date națională o informație care ar fi putut duce la prinderea lui Salah Abdeslam mult mai devreme.

În plus, poliția belgiană stă prost și la capitolul informații despre armele obținute ilegal. „Nimeni nu știe câte arme au fost aduse ilegal în Belgia, realitatea este că nu habar n-avem”, afirmă Nils Duquet, cercetător la Flemish Peace Institute.

 5. Abdeslam nu a fost întrebat de „amenințările iminente”

După capturarea sa și până la atentatele de la Bruxelles, Salah Abdeslam a fost interogat doar o oră și întrebat mai mult despre atacurile de la Paris decât despre eventuale amenințări iminente în Bruxelles. Asta deși într-una dintre ascunzătorilor sale se găsiseră arme și explozibili, fapt ce dovedea ca respectiva celulă teroristă din capitala belgiană era mai periculoasă decât se crezuse până atunci.

 6. Circulația la metrou nu a fost oprită la timp

La peste o oră după atentatul de la aerport, circulația la metrou nu fusese oprită, iar la 09:11 Khalid el-Bakraoui și un complice s-au aruncat în aer, omorând 20 de oameni. Ministrul de Interne a declarat că închiderea metroului a fost decisă de autoritățile belgiene la 08:50, însă compania STIB-MIVB, care operează sistemul de transport subteran, susține că nu a primit niciun ordin în acest sens.

 7. Faycal Cheffou, prins și eliberat.

Informaţiile din ancheta atentatelor de la Bruxelles au ajuns într-un punct mort. Singura persoană suspectată că ar fi participat la masacru a fost eliberată din lipsă de probe. Faycal Cheffou fusese pus sub acuzare pentru acte de terorism pe baza mărturiei unui şofer de taxi. Acesta declarase că l-a transportat la aeroport alături de cei doi kamikaze. Dar avocatul apărării a dovedit că bărbatul nu era nicăieri în apropierea aeroportului. În aceste condiţii, suspectul surprins de camerele de supraveghere este, în continuare, de negăsit.

 8. Informații greșite despre frații el-Bakraoui

Inițial, procurorii belgieni au anunțat că frații Khalid și Brahim el-Bakraoui nu au legături cu terorismul. Ulterior, s-a aflat că pe numele lui Khalid el-Bakraoui fusese emis încă din decembrie un mandat de arestare pentru complicitate cu autorii atacurilor din Paris. Mai exact, Khalid ar fi închiriat, în Charleroi, o cameră pentru teroriștii care au lovit capitala Franței în noiembrie 2015.

9. Prea puține camere de supraveghere

Potrivit unor surse din serviciile de securitate occidentale, lui Salah Abdeslam i-ar fi fost mult mai greu să se ascundă în Paris sau Londra, unde numărul camerelor de supraveghere este mult superior celui din Bruxelles.

10. Gafa de la graniță

În dimineața atacurilor de la Paris, pe 13 noiembrie 2015, poliția franceză a oprit o mașină în care se afla Salah Abdeslam, în apropierea frontierei cu Belgia, i-a verificat documentele și l-a lăsat să treacă. Numele său nu apărea în baza de date cu persoanele suspecte. Abia după 15 minute, autoritățile belgiene le trasmiteau celor franceze informaţiile care ar fi făcut posibilă reținerea teroristului la graniță.

11. Subfinanțare în Molenbeek

Poliția din cartierul Molenbeek are cel mai mic buget din tot Bruxelles-ul.

12. Avertismente ignorate

Timp de 20 de ani, Molenbeekul a avut un primar socialist, Philippe Moureaux, care a încurajat imigrația și în mandatul căruia învățăturile radicale s-au răspândit în moscheile din zonă.

Cu o lună înaintea atentatelor de la Paris, succesoarea sa, Francoise Schepmans, a primit din partea serviciilor secrete belgiene o listă cu 80 de suspecți de terorism din Molenbeek. „Ce ar fi trebuit să fac cu ei. Nu e treaba mea să urmăresc suspecți de terorism, este responsabilitatea poliției federale”, declara ea pentru „New York Times”.

Pe de altă parte, mai mulți belgieni din cartier au avertizat de-a lungul timpului poliția că prieteni și apropiați ai lor au mers în Siria pentru a se antrena ca viitori teroriști, dar aceste avertismente au fost ignorate, mai scriu jurnaliştii de la Politico.  

Urmăreşte Digi24.ro şi pe FACEBOOK şi TWITTER!

COMENTEAZA!