Președintele Vladimir Putin spune într-un interviu pentru postul german de televiziune ARD că sancțiunile Occidentului au făcut un bine Rusiei, pentru că au încurajat producția internă. Pe de altă parte, anexarea Crimeei este un capitol închis pentru Kremlin. Rusia nu este dispusă să renunţe la sfera ei de influenţă în Est și Vladimir Putin are argumente pentru aceasta. Interviul, înregistrat la 14 noiembrie la Vladivostok, a fost difuzat duminică de ARD, iar Digi24 este prima televiziune din România care a difuzat integral discuția cu președintele Federației Ruse.

Embed:

Domnule Putin, sunteţi singurul preşedinte rus care a luat cuvântul în faţa Bundestagului german. În 2001, eraţi foarte binevoitor. Aţi vorbit despre viitoarea cooperare germano-rusă, despre o Europă unită cu Rusia. Apoi, aţi strecurat un mic avertisment. Spuneaţi că ar trebui să avem grijă, deoarece am avea încă în subconştient paradigma Războiului Rece. Cuvintele dv. au fost: "Încă trăim în vechiul sistem de valori, vorbim despre parteneriat, dar nu am învăţat încă să avem încredere unii în alţii." Spusele dv. s-au adeverit într-o oarecare măsură. De ce eraţi încă de atunci mai degrabă pesimist?

Anexarea Crimeei este un capitol închis pentru Kremlin. Rusia nu este dispusă să renunţe nici la sfera ei de influenţă în Est. Toate într-un interviu extrem de actual şi extrem de controversat cu preşedintele rus Vladimir Putin, difuzat de postul public german de televiziune, zilele aceasta

VLADIMIR PUTIN: În primul rând, nu am lansat niciun avertisment şi nici nu eram pesimist. Am încercat doar să prezint o analiză a evoluţiei situaţiei din Europa şi din restul lumii după destrămarea Uniunii Sovietice. De asemenea, mi-am permis să anticipez situaţia în diferite variante de evoluţie. De aceea prezentam o situaţie văzută prin prisma noastră, din perspectiva noastră, din poziţia Rusiei. Însă, în opinia mea, a fost o analiză obiectivă şi aş vrea să subliniez din nou că nu a existat intenţia unui ton pesimist. Chiar dimpotrivă, am intenţionat ca discursul meu să fie optimist la bază. Am plecat de la ideea că, ştiind care au fost problemele din trecut, ar trebui să începem să ne construim nişte relaţii mai relaxate, cu beneficii de ambele părţi.

Săptămâna trecută, Germania a sărbătorit 25 de ani de la căderea Zidului Berlinului. Fără acordul Uniunii Sovietice din 1990, acest eveniment n-ar fi fost posibil. Asta era atunci. Între timp, NATO a desfăşurat exerciţii militare în Marea Neagră, în apropiere de graniţa Rusiei, iar bombardiere ruseşti au intrat în spaţiul aerian european. Ministrul apărării a declarat că aceste zboruri de antrenament ar trebui să se facă până şi în Golful Mexic. Sună ca o reluare a Războiului Rece. Şi în alte privinţe tonul a devenit mult mai agresiv. Nu demult, preşedintele Obama declara că Rusia e la fel de periculoasă ca virusul Ebola sau ca extremismul islamic. Atunci, dv. scriaţi că SUA se comportă ca un parvenit care are impresia că a câştigat Războiul Rece şi acum încearcă să modeleze lumea după propriile idei, fără a lua în calcul şi interesele celorlalţi. Aceste declaraţii amintesc de retorica Războiului Rece.

VLADIMIR PUTIN: Aţi amintit de situaţia din 2001. Deja am spus că, la vremea aceea, viziunea mea era optimistă. Din 2001, au avut loc două etape de extindere a NATO. În 2004, dacă nu mă înşel, au aderat şapte state: Slovenia, Slovacia, Bulgaria, România şi trei state baltice: Estonia, Letonia şi Lituania. În 2009, alte două ţări au aderat la NATO. Extinderea a schimbat semnificativ spaţiul geopolitic. În plus, numărul bazelor militare creşte. Oare sunt ruseşti aceste baze militare răspândite în toată Lumea ? Nu. NATO şi Statele Unite au baze împrăştiate pe tot globul, inclusiv în zone din apropierea frontierelor noastre, iar numărul lor creşte. Mai mult, recent s-a decis mobilizarea unor forţe pentru operaţiuni speciale, din nou, în apropierea frontierelor noastre. Aţi menţionat diverse exerciţii, zboruri, mişcări de nave... Sunt adevărate toate acestea ? Da. Mai întâi, aţi spus, sau cel puţin aceasta a fost traducerea, că au fost efectuate în spaţiul aerian internaţional european. Spaţiul aerian poate fi ori internaţional, prin urmare neutru, ori european. Exerciţiile noastre au fost efectuate exclusiv în spaţiul aerian internaţional şi în apele internaţionale. După 1991 şi 1992, am suspendat zborurile strategice, toate aeronavele rămânând la sol. În acest timp, partenerii noştri americani au continuat zborurile aeronavelor lor nucleare. Iar situaţia a continuat ani de zile. La asta mă refer. Ei au continuat zborurile strategice în aceleaşi zone ca înainte, inclusiv în apropierea frontierelor noastre. De aceea, în urmă cu câţiva ani, văzând că nimeni nu are de gând să ia măsuri, am reluat şi noi zborurile strategice către zone îndepărtate.

Vladimir Putin, intervievat de ARD FOTO: Digi24

Aţi declarat că interesele de securitate ale Rusiei au fost ignorate total în ultimele decenii. Să discutăm despre criza actuală şi motivul declanşării ei. Criza a fost declanşată de acordul dintre UE şi Ucraina. Denumirea acestuia pare destul de inofensivă: "Acordul de Asociere dintre UE şi Ucraina". Principala prevedere este liberul schimb dintre UE şi Ucraina. Ce fel de pericol reprezintă pentru Rusia ? De aţi fost împotriva acestui acord ?

VLADIMIR PUTIN: În realitate, în sfera economică se întâmplă acelaşi lucru ca şi în domeniul securităţii. Una spunem şi alta facem. Vorbim despre necesitatea creării unui spaţiu unic, dar, în realitate, trasăm noi graniţe. Aşadar ce prevede Acordul de Asociere ? Am spus-o de mai multe ori, însă se pare că trebuie să repet. Presupune eliminarea taxelor vamale pentru bunurile europene importate în Ucraina. Însă Ucraina este deja membru al zonei de liber schimb în cadrul CSI. Taxele vamale dintre Ucraina şi Rusia au fost deja eliminate. Ce înseamnă asta ? Înseamnă că toate produsele europene ar trece, prin Ucraina, direct în teritoriul vamal al Rusiei. Multe alte aspecte ar putea fi neclare pentru cei care nu sunt în temă cu aceste probleme. Este vorba despre reglementările tehnice, diferite de cele din Uniunea Europeană. Noi avem alte standarde. Să presupunem că în Ucraina s-ar produce autovehicule la scară largă. Conform Acordului de Asociere, aceste bunuri ar fi produse în Ucraina şi, conform acordului de liber schimb dintre Rusia şi Ucraina, ele ar ajunge pe piaţa rusească. Cum rămâne cu companiile occidentale care deja au investit miliarde de euro în punctele lor de producţie din Rusia? De exemplu, Volkswagen, BMW, Peugeot, Citroen sau companiile americane, precum Ford. Acestea au intrat pe piaţa noastră în alte circumstanţe, plecând de la ideea de descentralizare. Iniţial, am spus că suntem de acord, dar să facem acest lucru treptat, ţinând cont de problemele care ar putea apărea între noi şi Ucraina. Ce răspuns am primit ? "Nu este treaba voastră, aşa că nu vă mai băgaţi nasul!"

Aş dori să amintesc în acest context un eveniment din trecut. Când se purtau discuţiile pe tema acordului cu Ucraina, care s-au întins pe o perioadă lungă anul trecut, în Kiev, în Piaţa Independenţei, au avut loc proteste de proporţii. Însă au avut loc proteste şi împotriva sistemului din Ucraina, în urma cărora s-a ajuns la ciocniri foarte violente. Când preşedintele de atunci nu a semnat acordul, anul trecut, mulţi oameni şi-au pierdut vieţile în violenţele care au urmat. Apoi, a venit ministrul de externe german, pentru a găsi un compromis între demonstranţi şi guvern. A existat un acord pentru conciliere naţională şi formarea unui guvern naţional. Efectele acestui acord au durat doar 24 de ore. Dv. aţi urmărit îndeaproape evenimentele din 21 februarie. Aţi purtat discuţii cu preşedintele Obama sau cancelarul Merkel la acel moment ?

VLADIMIR PUTIN: Da. Într-adevăr, pe 21 februarie, în Kiev nu se afla doar ministrul de externe german, ci şi miniştrii de externe din Polonia şi din Franţa. Aceştia au acţionat ca garanţi ai acordului dintre preşedintele Ianukovici şi opoziţie, care au fost de acord că procesul trebuie să se deruleze paşnic. Ei au semnat acest acord între autorităţi şi opoziţie, iar autorităţile au crezut că acesta va fi respectat. Într-adevăr, am purtat o discuţie prin telefon cu preşedintele SUA în seara aceea şi am dezbătut problema în acelaşi mod. Însă, a doua zi, a avut loc o lovitură de stat, în ciuda garanţiilor date de partenerii occidentali. Sediul Administraţiei prezidenţiale şi al Guvernului au fost preluate. În acest context, aş dori să subliniez următorul lucru: fie miniştrii de externe europeni nu ar fi trebuit să semneze documentul, garantând astfel respectarea acordului, fie, pentru că l-au semnat, trebuia să insiste pentru respectarea lui. În schimb, ei s-au distanţat de această problemă. Mai mult, preferă să uite cu totul de acest acord, ca şi cum nici nu ar fi existat. Eu cred că este total greşit şi, mai mult, contraproductiv.

Cu siguranţă, aţi reacţionat foarte prompt. Aţi anexat Crimeea pe 18 martie. Printre motivaţiile invocate, a fost faptul că 60% din populaţia din Crimeea este rusă, că acolo există tradiţii ruseşti şi că acolo se află flota rusă. Pentru Occident, acţiunea reprezintă o încălcare a dreptului internaţional.

VLADIMIR PUTIN Şi care este întrebarea ?

Întrebarea este: aţi subestimat reacţia Occidentului şi posibilele sancţiuni, care, ulterior, au fost aplicate ?

Vladimir Putin, intervievat de ARD FOTO: Digi24

VLADIMIR PUTIN: Noi considerăm că această reacţie este disproporţionată în raport cu cele întâmplate. Când ne confruntăm cu acuzaţia că Rusia a încălcat dreptul internaţional, singura mea reacţie nu poate fi decât de uimire. Ce este dreptul internaţional? În primul rând, reprezintă statutul ONU, practica internaţională şi definiţia acesteia formulată de organizaţiile internaţionale. Recent, în Kosovo s-a creat un precedent convingător.

Vă referiţi la decizia Curţii Internaţionale de Justiţie, care a stabilit că Kosovo are dreptul la autoguvernare şi că poporul poate alege prin vot dacă doreşte sau nu independenţa ?

VLADIMIR PUTIN: Exact, dar este vorba de mai mult de atât. Cel mai important lucru, în ce priveşte autoguvernarea, e că populaţia dintr-o anumită zonă nu este obligată să solicite opinia autorităţilor centrale ale statului. Nu e necesară permisiunea autorităţilor centrale pentru a parcurge paşii necesari autoguvernării. Acesta este aspectul esenţial. Iar evenimentele din Crimeea nu sunt cu nimic diferite de cele petrecute în Kosovo. Am convingerea că Rusia nu a încălcat dreptul internaţional. O spun deschis. Este un adevăr pe care nu l-am ascuns niciodată.

Forţele armate ruse au blocat forţele ucrainene din Crimeea. Însă nu a fost o încercare de a forţa oamenii să voteze, lucru imposibil, de altfel. Scopul a fost evitarea vărsării de sânge, pentru a le da oamenilor ocazia să-şi exprime opiniile despre cum vor să fie viitorul lor şi al copiilor lor. Am discutat deja despre Kosovo, care şi-a declarat independenţa doar printr-o decizie parlamentară. În Crimeea, nu numai că s-a implementat decizia parlamentară, ci s-a organizat şi un referendum. Iar rezultatele au fost surprinzătoare. Şi, oricum, ce este democraţia ? Noi doi ştim foarte bine. "Demos" înseamnă "popor". "Democraţie" înseamnă "conducerea de către popor". În cazul nostru, e dreptul poporului de a fi independent.

Se vede că aţi studiat dreptul. Însă cunoaşteţi argumentul Occidentului, acela că referendumul a avut loc sub ocupaţie militară rusă. Acesta e argumentul pe baza căruia vă acuză Occidentul. Dar aş vrea să trec la altă problemă. În prezent, Ucraina este scindată. Peste 4 000 de persoane şi-au pierdut viaţa. Există sute de mii de refugiaţi, inclusiv în Rusia. A existat un acord de încetare a focului, Protocolul de la Minsk. Însă, în continuare, mor oameni. ţara este în faliment. De fapt, în acest conflict, toată lumea are numai de pierdut. În primul rând, Ucraina, dar şi UE şi Rusia. Care este viitorul Ucrainei ?

VLADIMIR PUTIN: Ucraina este o ţară complexă. Nu mă refer numai la diversitatea sa etnică, ci şi la procesele care au dus la constituirea formei sale actuale. În opinia mea, sigur că Ucraina are un viitor. Este o ţară mare, cu o populaţie numeroasă, de 43-44 de milioane de locuitori.

Este o ţară europeană mare, care are o cultură europeană. Un singur lucru lipseşte, şi anume înţelegerea faptului că, pentru a deveni o ţară stabilă şi prosperă, toţi locuitorii ei, indiferent de limba maternă, fie ea maghiara, rusa, ucraineana sau poloneza, trebuie să se simtă acasă în această ţară. Ca să se simtă ca acasă, trebuie să ştie că-şi pot atinge potenţialul şi că nu le va fi mai rău, ci poate chiar mai bine ca în altă parte. De aceea nu înţeleg refuzul anumitor puteri politice din Ucraina de a face referire măcar la federalizare. E adevărat, în ultima vreme auzim tot mai des că ar fi vorba de descentralizare, nu de federalizare. Însă mi se pare un joc de cuvinte. Trebuie să înţelegem ce înseamnă descentralizare, federalizare şi regionalizare. Putem folosi mulţi alţi termeni, dar este important ca locuitorii din anumite zone să înţeleagă că au drepturi, că pot să ia singuri decizii în unele aspecte ale vieţii lor.

Jurnalistul ARD, Hupert Seipel, îl intervievează pe Vladimir Putin FOTO: Digi24

Întrebarea principală în Vest este dacă Ucraina va rămâne un stat independent în aceste condiţii. A doua întrebare este dacă Rusia poate face mai mult. Cu siguranţă, Rusia are destulă influenţă pentru a grăbi procesul şi pentru a ajuta la realizarea protocolului de la Minsk, de exemplu.

VLADIMIR PUTIN: Când ni se spune că avem capacităţi speciale pentru a rezolva o criză sau alta, nu pot să nu simt o anume tensiune. De fiecare dată sunt puţin alarmat. Am auzit de atâtea ori că Rusia deţine cheia conflictului din Siria ori că avem puterea de a rezolva o problemă sau alta, inclusiv problema ucraineană. Atunci cred că cineva vrea să paseze responsabilitatea şi costurile. Noi nu ne dorim această situaţie. Ucraina este un stat independent, autonom şi suveran. O să fiu direct: suntem îngrijoraţi că ar putea apărea în zonă tendinţa de purificare etnică. Ne temem că Ucraina ar putea fi cuprinsă de neonazism. Am văzut oameni cu svastici pe mânecă sau insigne SS pe căştile unor trupe militare din estul Ucrainei. Dacă este un stat cu adevărat civilizat, de ce închid ochii autorităţile ? Măcar să-i oblige să dea jos uniformele... Să-i facă pe naţionalişti să nu mai poarte însemnele acelea. Din acest motiv ne temem că va apărea o deteriorare. Ar fi o catastrofă pentru Ucraina şi pentru poporul ucrainean. Acordul obţinut la Minsk a fost posibil doar cu participarea activă a Rusiei. Am colaborat cu forţele armate populare din regiunea Donbass, în sud-estul Ucrainei. I-am convins că trebuie să accepte anumite acorduri. Fără noi, acest lucru nu s-ar fi întâmplat. Există nişte probleme de protocol, e adevărat, mai ales în ce priveşte implementarea. Care sunt aceste probleme ? Forţele armate nu s-au retras încă din anumite comunităţi. Ştiţi de ce ? Vă spun deschis, nu e un secret. Pentru că toţi oamenii care luptă în armata ucraineană spun: "Satele astea sunt ale noastre. Aici ne-am născut."

"Familiile noastre trăiesc aici. Dacă plecăm, trupele naţionaliste vor intra în sate şi vor ucide pe toată Lumea." "Nu plecăm, pot să ne omoare." Este o problemă foarte complexă. Am încercat să-i convingem, dar, când auzi asemenea lucruri, rămâi fără argumente.

Trupele ucrainene nu s-au retras din anumite sate. În cazul rebelilor, e uşor de înţeles. Sunt oameni care luptă pentru drepturile lor. Dar, în loc să definim linia de demarcaţie, autorităţile ucrainene vor să salveze integritatea teritorială a ţării. Acest lucru este foarte important pentru a opri bombardamentele. Indiferent că e vorba de un sat sau de o comunitate, e vital să înceteze vărsarea de sânge şi bombardamentele reciproce pentru a crea condiţiile necesar pentru dialog politic. E foarte important, acest lucru lipseşte acum. Nu există dialog politic. Scuzaţi-mă pentru acest monolog lung, dar mă forţaţi să mă duc la rădăcina problemei. Lovitura de stat a avut loc în Kiev, nu-i aşa ? În mare parte, comunitatea a susţinut-o şi s-a bucurat. Au crezut că, după semnarea acordului de asociere, graniţele se vor deschide şi vor avea dreptul să lucreze în Uniunea Europeană, mai ales în Germania. Acestea erau aşteptările. Însă realitatea este diferită. O altă parte a ţării, sud-estul, nu a susţinut acest proces. Oamenii de acolo au spus: "Nu vă acceptăm." Ar fi trebuit să iasă la dialog, să explice că autorităţile din Kiev nu au intenţii necurate, să propună soluţii de coexistare şi de dezvoltare a statului comun şi să le spună că populaţia va avea mai multe drepturi. În loc de toate astea, s-au făcut arestări pe timp de noapte. Atunci, locuitorii din sud-est au pus mâna pe arme. Când s-a întâmplat acest lucru, autorităţile locale, care ar fi trebuit să reacţioneze mai înţelept, nu s-au gândit să se oprească şi să iniţieze un dialog. Au trimis armata, forţele aeriene şi tancurile. Se poate ieşi din această situaţie ? Eu sunt ferm convins că se poate.

Guvernul de la Kiev şi preşedintele ucrainean au afirmat că Rusia îi susţine pe separatişti cu arme şi soldaţi.

VLADIMIR PUTIN: De unde fac rost de artilerie, vehicule blindate şi celelalte ? În lumea modernă, cei care vor să lupte şi cred că lupta lor e justificată, vor găsi arme întotdeauna. Acesta e primul considerent. Dar nu este singurul. Cel mai important lucru este că nu trebuie să privim doar o parte a problemei. Momentan, în estul Ucrainei au loc operaţiuni militare, iar autorităţile de la centru şi-au trimis forţele armate. Se folosesc chiar rachete balistice. A menţionat cineva acest lucru ? Nu. Ce înseamnă ? Vorbeşte de la sine, nu-i aşa ? Ne spune că Vestul vrea ca autorităţile centrale din Ucraina să-şi distrugă toţi adversarii politici. Dv. vreţi să se întâmple asta ? Noi nu vrem. Şi nu vom permite.

 

Occidentul a exclus Rusia din G8, clubul exclusivist al ţărilor industrializate. SUA şi Marea Britanie au impus sancţiuni masive asupra Rusiei. Ministrul de finanţe rus a spus că nu există creştere economică şi că şomajul va creşte. Sancţiunile încep să aibă efect. Rubla a scăzut foarte mult. La fel, şi preţul petrolului. Estimarea de 2% creştere în Rusia, în anii următori, este utopică. Acest lucru este valabil şi pentru alte ţări. Criza aceasta nu este neproductivă, inclusiv pentru acest summit ?

VLADIMIR PUTIN: Vă referiţi la criza ucraineană ?

Da, bineînţeles.

VLADIMIR PUTIN: Dar care sunt beneficiile acestei situaţii ? M-aţi întrebat despre cum decurge situaţia şi ce aşteptări avem. Evident, sperăm ca situaţia să se termine cât mai bine. Evident, ne dorim sfârşitul crizei din Ucraina. Evident, vrem să avem relaţii normale cu partenerii noştri, inclusiv SUA şi Europa. Aceste aşa-zise sancţiuni sunt dăunătoare pentru economia globală. Ne fac rău şi nouă, şi economiei globale. În al doilea rând, afectează negativ relaţia dintre Rusia şi UE. Însă există şi nişte avantaje. De exemplu, restricţiile impuse unor firme ruseşti de a cumpăra bunuri din Vest, din Europa şi din SUA. E un impuls pentru a produce aceste bunuri în ţara noastră. Este mult mai confortabil să fii vânzător. E important să produci mult ţiţei şi multe gaze, restul poate fi cumpărat de altundeva. Dar acest mod de viaţă devine învechit. În ce priveşte creşterea, am avut creştere moderată anul acesta. Oricum, este o creştere, de 0,5-0,6%. Ne aşteptăm să urce până 1,2% anul viitor şi până la 2,3% în anul următor, apoi până la 3%. În concluzie, nu sunt rezultatele la care speram, dar este o creştere şi suntem siguri că vom avea rezultate mai bune.

Vladimir Putin este intervievat de jurnalistul Hupert Seipel de la televiziunea germană ARD FOTO: Digi24

Altă problemă este stabilitatea financiară. Pe viitor, situaţia ar putea fi dificilă pentru Rusia. Companiile şi băncile ruseşti nu vor putea să se refinanţeze prin pieţele financiare americane sau europene. Există planuri de a exclude Rusia din tranzacţiile monetare internaţionale. Băncile ruseşti au acordat împrumuturi economiei ucrainene în valoare de 25 de miliarde de dolari.

VLADIMIR PUTIN: Dacă partenerii noştri din SUA şi Europa vor să ajute Ucraina, cum pot să-i pericliteze baza financiară restricţionând accesul instituţiilor ruseşti la pieţele internaţionale ? Ce urmăresc ? Să se prăbuşească băncile noastre ? Dacă s-ar întâmpla asta, Ucraina ar intra în colaps. Se gândesc vreun pic la ce fac ? Sau i-a orbit politica ? Revin la banca pe care am menţionat-o înainte. E vorba de Gazprom. Doar anul acesta, i-a acordat sectorului energetic ucrainean împrumuturi de 1,4 miliarde şi 1,8 miliarde de dolari. În total, 3,2 miliarde. Este un împrumut emis de bancă. Prima dată, i-a acordat un împrumut companiei de stat NAK, apoi un împrumut de 4,1 miliarde unei companii private. A avut la bază preţul mic al gazului, pentru a susţine sectorul chimic al Ucrainei. În ambele cazuri, banca are dreptul să ceară rambursare prematură, pentru că partenerii ucraineni au încălcat condiţiile împrumutului. În ce priveşte NAK...

Întrebarea este: vor plăti ?

VLADIMIR PUTIN: Deocamdată, plătesc. Unul dintre împrumuturi a fost preluat de NAK, cu toate acestea, condiţiile au fost încălcate. Banca are dreptul oficial de a cere rambursarea anticipată. Dar, dacă am face asta, întreg sistemul ucrainean s-ar prăbuşi. Dacă n-o facem, banca noastră ar putea intra în colaps. Deci ce putem face ? În plus, s-a mai acordat un împrumut anul trecut, de 3 miliarde, cu condiţia ca, dacă datoria externă a Ucrainei depăşeşte 60% din PIB, ministerul de finanţe rus să aibă dreptul să ceară plata anticipată. Dar, dacă s-ar întâmpla asta, sistemul ucrainean s-ar prăbuşi. Am decis deja să nu facem acest lucru. Nu vrem să agravăm situaţia. Vrem ca Ucraina să se pună pe picioare.

Aveţi vreo sugestie nouă pentru problemele menţionate astăzi ?

VLADIMIR PUTIN: Cancelarul Merkel cunoaşte bine toate aspectele conflictului. Vreau să reiterez: în ce priveşte problemele cu energia, a făcut mari eforturi pentru a le rezolva. În privinţa problemelor de securitate, să zicem că părerile şi abordările noastre diferă. Dar este clar că Rusia şi Germania vor să rezolve situaţia. Amândoi suntem interesaţi de această problemă şi ne vom strădui să implementăm acordul de la Minsk. Încerc să mă concentrez asupra unui lucru. Ni se spune constant că separatiştii pro-ruşi trebuia să facă una sau alta. Că noi ar trebui să-i influenţăm, să facem ceva. Atunci, eu întreb: voi ce aţi făcut ca să-i convingeţi pe oamenii voştri din Kiev ? Aţi făcut ceva, orice ? Sau îi susţineţi doar pe rusofobi ? Asta e foarte periculos.

Ar fi un dezastru dacă cineva ar susţine rusofobia în Ucraina. Un dezastru, pur şi simplu. Mai bine, să căutăm soluţii comune. Să încercăm să reconciliem părţile. O să spun un lucru care n-o să fie pe placul tuturor, nici măcar în ţara mea: hai să încercăm să creăm un spaţiu politic unitar în aceste teritorii. Suntem pregătiţi să mergem pe calea aceasta, însă doar împreună.

E dificil să îndrepţi greşeala altcuiva. Poţi s-o îndrepţi doar pe a ta. Ca preşedinte al Rusiei, aţi făcut greşeli ?

VLADIMIR PUTIN: Întotdeauna apar greşeli. Fiecare om face greşeli, atât în afaceri, cât şi în viaţa personală. Dar oare asta contează ? Contează să reacţionezi în mod eficient şi oportun, să intervii rapid după ce greşeala a fost făcută. Contează să înţelegi eroarea şi s-o analizezi... Să-ţi schimbi comportamentul şi să mergi mai departe, nu către un punct mort, ci către o soluţie. Am impresia că, în ultimele decenii, exact asta am făcut, cu Europa în general şi cu Germania în particular. Uitaţi-vă la relaţia dintre Rusia şi Germania din ultimii 10-15 ani! Nu ştiu dacă a mai existat o asemenea deschidere în trecut. Eu nu cred. Mi se pare că este o bază bună, o fundaţie pe care să dezvoltăm în continuare relaţiile bilaterale, dar şi relaţiile dintre Rusia şi Europa şi pentru a crea relaţii armonioase cu restul lumii. Ar fi păcat să pierdem acest lucru.

Dle preşedinte, mulţumesc pentru interviu.

(Traducerea: WORDNET MEDIA www.wordnet.ro)

 

Urmăreşte Digi24.ro şi pe FACEBOOK şi TWITTER!

COMENTEAZA!