Din 1900 până în prezent, au fost 117 discursuri despre starea naţiunii, rostite de 20 de preşedinţi americani. Barack Obama, cel de-al 44-lea preşedinte american, a rostit în această săptămână ultimul discurs despre starea naţiunii din mandatul său. Astfel, după şapte ani la Casa Albă, Barack Obama recunoscut că nu a reuşit să se ţină de cuvânt, iar SUA este la fel de dezbinată ca atunci când a preluat mandatul. Prăpastia dintre republicani şi democraţi s-a adâncit atât de mult, încât Congresul este paralizat.

Foto: Gulliver/ Getty Images

Deşi Barack Obama nu a numit niciun candidat republican la prezidenţiale, liderul american i-a criticat vădit pe Donald Trump, Marco Rubio şi Ted Cruz. Mai mult, preşedintele SUA a declarat că destinul Americii este pus în pericol de un sistem politic condus ce cei bogaţi şi puternici.

„Când politicienii insultă musulmanii, fie că sunt în străinătate fie că sunt cetățeni ai SUA, când o moschee este vandalizată sau un copil este jignit, acest lucru nu ne sporește siguranța. Asta nu înseamnă să spui lucrurilor pe nume. Este greșit. Scădem în ochii altor națiuni. Ne atingem scopurile mai greu. Trădează principiile acestei țări”, a spus Barack Obama.

De asemenea, președintele SUA a declarat că unele dintre regretele sale este că problemele dintre partide s-au adâncit.

„Acesta este unul dintre puţinele regrete pe care le am în legătura cu preşedinţia mea: că ranchiuna şi suspiciunea care există între partide s-au agravat, în loc să se amelioreze. Nu am niciun dubiu că un preşedinte de talia lui Lincoln sau Roosevelt ar fi putut să aducă cele două părţi mai aproape şi vă garantez că o să continuu să încerc să fiu mai bun câtă vreme ocup această funcţie”, a spus Obama.

Bilanţul lui Obama, după şapte ani

Președintele american a menţionat care sunt cele patru provocări la care trebuie Statele Unite să facă faţă, indiferent cine va câştiga cursa pentru Casa Albă în 2016.

Prima, cum putem acorda tuturor o şansă în această economie nouă. În al doilea rând, cum putem face tehnologia să lucreze pentru noi, şi nu împotriva noastră. În al treilea rând, cum putem menţine siguranţa în America şi să conducem lumea, fără a deveni un poliţist global. Şi în final, cum putem face politica să reflecte ce e mai bun în noi, şi nu ce e mai rău”, a spus Barack Obama.

Embed:

De asemenea, Barack Obama a subliniat că SUA au, în prezent, cea mai puternică economie din lume.

Daţi-mi voie să încep cu economia şi cu o realitate esenţială: în acest moment, Statele Unite au cea mai puternică, cea mai rezistentă economie din lume. Suntem în mijlocul celei mai lungi perioade de creare de locuri de muncă în sectorul privat. Peste 14 milioane de noi locuri de muncă. Ultimii doi ani au adus cea mai mare creştere a numărului de locuri de muncă din anii '90, rata şomajului s-a înjumătăţit. Industria auto din ţara noastră tocmai a avut cel mai bun an al său. Totul, în contextul unei creşteri a sectorului de producţie, care a creat aproape 900.000 de locuri de muncă în ultimii şase ani. Şi am făcut toate acestea în timp ce am redus deficitul cu aproape trei sferturi. Oricine susţine că economia Americii este în declin diseminează ficţiune”, a spus liderul american.

Referitor la rolul SUA în lume, Barack Obama a declarat că SUA cheltuie mai mult cu armata decât opt țări la un loc.

V-am spus mai devreme că toată povestea despre declinul economic al Americii este o ficţiune politică. Ei bine, la fel este şi discursul pe care îl auziţi despre cum inamicii noştri devin mai puternici, în vreme ce America devine tot mai slabă. Statele Unite ale Americii sunt cea mai puternică naţiune de pe pământ. Punct. Nici măcar nu e o competiţie strânsă! Nici măcar nu e o competiţie strânsă! Cheltuim mai mult cu armata noastră decât următoarele opt ţări la un loc!”, a subliniat Barack Obama.

În ceea ce privește gruparea teroristă Statul Islamic și propaganda teroristă, Barack Obama i-a criticat pe cei care, prin declarațiile lor, „fac jocul teroriștilor”.

În vreme ce noi încercăm să distrugem ISIS, afirmaţiile exagerate privind un al Treilea Război Mondial nu fac decât să le facă jocul acestor terorişti. Mulţimi de luptători care stau în camionete şi suflete bolnave care plănuiesc atacuri în apartamentele şi garajele lor reprezintă o ameninţare uriaşă la adresa civililor şi trebuie opriţi. Dar ei nu ne ameninţă existenţa. Aceasta este povestea pe care ISIS vrea să o transmită. Aceasta propaganda cu ajutorul căreia recrutează. Nu mai e nevoie să-i încurajăm şi noi pentru a arăta că îi luăm în serios. Nu e nevoie să ne îndepărtăm aliaţi importanţi în această luptă preluând o minciună care spune că ISIS este reprezentativ pentru una dintre cele mai mari religii ale lumii. Trebuie să le spunem pe nume: sunt nişte ucigaşi şi fanatici care trebuie eliminaţi, vânaţi şi distruşi. Nu putem, însă, să încercăm să reconstruim fiecare ţară care se afundă într-o criză. Nu asta ne face lideri. Este o reţetă pentru dezastru, pentru vărsarea de sânge şi resurse americane, lucru care ne va slăbi, în cele din urmă. Acestea sunt lecţiile Vietnamului, ale Irakului şi ar fi trebuit să le fi învăţat până acum!”, a spus Obama.

Următoarea bătălie – cancerul

Barack Obama a anunţat în discursul despre starea uniunii un nou proiect, pe care l-a comparat cu primii paşi pe Lună. A fost, probabil, cel mai impresionant moment din discursul despre Starea Naţiunii.

Embed:

În spatele preşedintelui american stătea vicepreşedintele Joe Biden, care și-a pierdut fiul din cauza cancerului. Nu e, deci, întâmplător că Joe Biden va fi cel care va conduce eforturile de găsire a unui leac pentru cancer.

Cu 60 de ani în urmă, când ruşii au ajuns înaintea noastră în spaţiu, nu am negat că Sputnik era acolo. Nu ne-am certat pe aspecte ştiinţifice, nu ne-am micşorat bugetul de cercetare şi dezvoltare. Am construit un program spaţial aproape peste noapte şi, 12 ani mai târziu, păşeam pe Lună. Acest spirit al descoperirilor este în ADN-ul nostru. Dar putem să facem mult mai mult. Anul trecut, vicepreşedintele Biden a spus că o nouă „doză a cursei pentru Lună" va face ca America să vindece cancerul. În această seară, anunţ un nou efort naţional în acest sens. Pentru cei dragi care nu mai sunt printre noi, pentru familiile pe care încă putem să le salvăm, haideţi să facem din Statele Unite „ţara care a vindecat cancerul" o dată pentru totdeauna”, a spus Obama.

Glume, la final de mandat

În acest ultim discurs despre starea naţiunii, Obama a vrut să arate, mai degrabă, ce lasă în urmă după două mandate. Drept urmare, s-a adresat americanilor și lumii întregi mai destins, mai relaxat decât în toţi ceilalţi ani. A vorbit mult despre nevoia de politică civilizată, dar a şi glumit.

Embed:

Barack Obama şi-a început discursul despre Starea Naţiunii cu glume la care nici măcar preşedintele Camerei Reprezentanţilor, republicanul Paul Ryan, care stătea în spatele său, nu s-a putut abţine să nu zâmbească.

În această seară, este cel de-al optulea an în care vin aici pentru a vorbi despre starea naţiunii. Voi încerca să fac acest ultim discurs mai scurt. Ştiu că unii dintre voi trebuie să vă întoarceţi în Iowa (stat-cheie în campania electorală, n.r.). Am fost şi eu acolo. Rămân să dau mâna cu lumea la sfârşit, dacă vreţi să vă dau nişte ponturi”, a spus Obama.

Barack Obama s-a ferit să atace prea mult Congresul, care oricum îi este ostil. Nu s-a putut abţine, totuşi, de la câteva glume pe seama aleşilor americani.

„Nu este exagerat să spunem că singurii oameni din SUA care vor avea acelaşi loc de muncă, împreună cu o asigurare medicală şi cu un pachet de pensionare, timp de 30 de ani, sunt adunaţi în această încăpere”, a subliniat Obama.

Istoria Discursului despre Starea Uniunii

În ultimele decenii, discursul despre starea națiunii a devenit unul dintre cele mai aşteptate momente în America. Primul care a vorbit și la televizor despre starea națiunii a fost preşedintele Harry Truman, cu aproape 70 de ani în urmă.

Din 1900 până în prezent, au fost 117 discursuri despre starea naţiunii, rostite de 20 de preşedinţi americani. Ceremonia rostirii discursului de către preşedinte a fost întreruptă în 1801 de preşedintele Thomas Jefferson, care a considerat că practica este asemănătoare cu Discursul Tronului al monarhului Marii Britanii.

Astfel, discursul scris de preşedinte era trimis direct Congresului, unde era citit de un funcţionar. Rostirea discursului de către preşedinte a fost reluată de Woodrow Wilson în 1913, însă practica nu a fost respectată de toţi liderii de la Casa Albă. Termenul de „discurs despre starea naţiunii” a fost folosit pentru prima dată în 1934 de către preşedintele Franklin Delano Roosevelt.

La câteva luni de la asasinarea preşedintelui John Fitzgerald Kennedy, noul preşedinte Lyndon Johnson vorbea în discursul despre starea naţiunii despre declanşarea unui război „necondiționat asupra sărăciei din America”.

Ce a urmat a fost, de fapt, implicarea tot mai mare a SUA într-un război devastator, cel din Vietnam, soldat cu peste 68.000 de morţi în rândurile armatei Statelor Unite.

La începutul anului 1974, preşedintele de atunci, Richard Nixon, s-a folosit de discursul pentru starea naţiunii pentru a face presiuni în dosarul Watergate. Liderul de la Casa Albă era anchetat de Congres pentru implicarea sa în ascultarea ilegală a convorbirilor liderilor Partidului Democrat.

În august, Richard Nixon şi-a dat demisia din funcţia de preşedinte şi a devenit primul preşedinte al Statelor Unite care a părăsit în acest mod funcţia supremă în stat.

În 1996, la sfârşitul primul său mandat, preşedintele Bill Clinton anunţa încheierea unei ere.

„Era Marelui Guvern s-a încheiat, dar nu ne putem întoarce la vremurile când cetăţenii noştri erau lăsaţi să se descurce singuri”, spunea atunci Bill Clinton.

Bill Clinton urma să fie reales la Casa Albă şi devenea primul preşedinte democrat care lega două mandate consecutive, în ultimii 30 de ani.

Însă, unul dintre discursurile memorabile a fost primul rostit de preşedintele George W. Bush, la câteva luni de la atentatele de la New York şi Washington. Președintele George W. Bush a denunțat atunci o Axă a Răului care „amenință pacea în lume prin încercarea de a obţine arme de distrugere în masă”.

Axa Răului era formată din Irak, Iran şi Coreea de Nord. La un an de la rostirea acestui discurs, armata americană intervenea în Irak şi îl înlătura de la putere pe preşedintele Saddam Hussein.

Ultimul preşedinte care a transmis discursul despre starea Naţiunii Congresului pentru a fi citit de un funcţionar a fost democratul Jimmy Carter, în 1981. Cel mai lung discurs, de o oră şi 28 de minute, a fost rostit de preşedintele Bill Clinton în ianuarie 2000, iar cel mai scurt îi aparţine lui Richard Nixon în ianurie 1972, de 28 de minute. Dar cel mai lung discurs scris a aparţinut lui Harry Truman, în 1946. Avea 25.000 de cuvinte. De cinci ori mai mare decât un discurs din vremurile noastre...

Doi preşedinţi nu au rostit sau scris discursul despre starea naţiunii - William Henry Harrison, care a murit la 32 de zile de la preluarea mandatului, în 1841, şi James Garfield, care a fost asasinat în 1881, după şase luni de mandat.

 

 

 

Urmăreşte Digi24.ro şi pe FACEBOOK şi TWITTER!

COMENTEAZA!