Istoria atacurilor biologice și chimice. De la Imperiul Persan la regimul lui Bashar al-Assad

Data publicării:
siria cadavre mediafax

 

Sirienii au fost ținta atacurilor cu arme chimice / Foto: Mediafax

Anul 256. Potrivit arheologului Simon James, de la Universitatea Leicester, armata Imperiului Persan Sasanid a folosit bitum ars și sulf împotriva romanilor. Circa 20 de cadavre au fost descoperite, ulterior, într-un tunel din orașul Dura-Europos.

Anul 1346. Orașul Caffa, de pe teritoriul de azi al Ucrainei, era asediat de tătari. O maladie misterioasă a decimat însă armata tătară, care a luat o decizie suprinzătoare: morții au fost aruncați în orașul asediat cu ajutorul catapultelor, în speranța că toți locuitorii din Caffa vor muri din cauza mirosului pestilențial. Strategia a avut efect. Potrivit profesorului Mark Wheelis, de la Universitatea California, cadavrele catapultate au răspândit ciuma în oraș.

Anul 1763. Brtianicii au încercat să folosească o armă inedită în lupta cu triburile de indieni: variola. Populația locală a fost afectată de boala contagioasă, răspândită, probabil, cu ajutorul păturilor. Totuși, implicarea britanicilor nu a putut fi dovedită, scrie nationalgeographic.com.

Anul 1915. În timpul Primului Război Mondial, în apropiere de Ypres, armata germană a provocat moarte a mii de soldați francezi, folosind clor. Ulterior, ambele forțe combatante au utilizat gaz muștar pentru a-și anihila inamicul.

Anul 1925. Ca răspuns la uciderea a 100.000 de oameni în atacuri cu gaze toxice, în perioada Primului Război Mondial, Liga Națiunilor a redactat un document privind interzicerea armelor chimice și biologice. Protocolul de la Geneva a fost semnat, până în prezent, de peste 100 de țări.

Anul 1943. Chimistul Louis Fieser obține, pentru prima dată, napalm - un produs gelatinos inflamabil, folosit pentru bombele incendiare și aruncătoarele de flăcări. Napalmul a avut un efect devastator în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, 100.000 de oameni murind numai la Tokyo, în urma unui atac al armatei SUA.

Anii '60. Armata americană utilizează în Vietnam oaltă armă chimică, agentul Orange. Acesta conținea dioxină, o substanță care rămâne în corpul uman timp de peste zece ani, potrivit Institutului Aspen. Inclusiv veteranii americani au avut de suferit. Oamenii de știință americani au stabilit că există posibile legături între expunerea la agentul Orange și apariția unor boli precum cancerul și maladia Parkinson.

Anii '80. Irakul a folosit arme chimice în diverse ocazii: iperită, cianură şi tabun contra trupelor iraniene, care au suferit grele pierderi grele (10.000 răniţi grav, numărul morţilor necunoscut). Atacul de la Hallabjia (1988), simplă „operaţiune de menţinere a ordinii”, a condus la moartea a 5000 de manifestanţi civili, potrivit ancex.ro.

Anul 1995. În Japonia, la metroul din Tokyo, în atacul terorist al sectei Aum a fost utilizat gazul sarin, care a provocat moartea a 8 persoane şi intoxicarea altor zeci de persoane.

Anul 2001. La scurtă vreme după atacurile de la 11 septembrie, mass-media și politicienii din SUA au primit scrisori care conțineau antrax. Cinci persoane și-au pierdut atunci viața.

În prezent, guvernele lumii se tem că grupările teroriste ar putea pune mâna pe arme chimice și biologice, dar, deocamdată, atenția comunității internaționale se concentrează asupra Siriei, unde, pe 21 august, sute de oameni au murit, potrivit rebelilor, în urma unui atac cu arme chimice care a avut în suburbiile Damascului.

Inspectorii ONU încep astăzi investigaţiile în cazul atacului chimic comis în urmă cu cinci zile în suburbiile Damascului, după ce au primit acordul din partea guvernului sirian. Dar Marea Britanie este convinsă că inspecţiile au loc prea târziu, pentru că dovezile au fost deja distruse. Tot mai multe ţări cer represalii împotriva președintelui Bashar al-Assad, pe care îl acuză că a folosit arme de distrugere în masă împotriva propriilor cetăţeni.

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Partenerii noștri