„România a fost unul dintre liderii susţinerii intrării Muntenegru în NATO, asta înseamnă că România, alături de Polonia şi Turcia a organizat un grup care a susţinut procesul nostru şi ne-a ajutat”. Declaraţia a fost făcută de ambasadorul muntenegrean la Bucureşti, în interviul acordat Cristinei Cileacu, pentru emisiunea „Paşaport diplomatic”.

Embed:


Muntenegru ar putea deveni anul acesta un nou motiv de discuții contradictorii între Occident și Rusia. Invitația de aderare pe care NATO a adresat-o acestei mici țări din Balcani este considerată de Moscova o amenințare la adresa securității sale naționale. Alianța nu a mai acceptat membri noi din 2009, chiar dacă mai multe state și-au declarat interesul pentru obținerea statutului de „țară NATO". Relația dintre Vest și Rusia s-a deteriorat semnificativ din 2014, când încercarea Ucrainei de a se apropia de structurile vestice a fost pedepsită de puterea de la Kremlin. Crimeea, pe atunci parte a Ucrainei a fost anexată ilegal de Rusia. A urmat un război civil care a cuprins estul ucrainean, iar situația nu este rezolvată nici până astăzi. Acum, NATO se pregăteşte să accepte cel de-al 29-lea membru.

Cristina Cileacu: Muntenegru a fost invitat la finalul anului trecut să înceapă discuţiile pentru a deveni membru al Alianţei Nord Atlantice. Cum va schimba acest lucru situaţia din Balcani?

Milan Begovic: Este adevărat că la finalul anului trecut Muntenegru a fost invitat să devină membru NATO. Pentru noi este o chestiune foarte importantă. De când ne-am declarat independenţa în 2006, cea mai importantă preocupare a guvernului nostru a fost integrarea euro-atlantică. În aceşti 9 ani am muncit din greu pentru ambele obiective, şi NATO şi Uniunea Europeană.

După 9 ani de dialog cu NATO, trebuie să menţionez că am devenit membri ai parteneriatului strategic pentru pace imediat după ce ne-am recăpătat independenţa, iar în 2008 ne-am manifestat intenţia să devenim membri ai NATO. În timpul summitului de la Bucureşti Muntenegru a fost invitat să înceapă discuţiile, iar încoronarea acestui proces a fost, aşa cum am spus deja, la conferinţa ministerială din decembrie anul trecut.

Nu cred că va schimba echilibrul puterii, ci va contribui mai mult la securitatea regiunii. Aderarea noastră la NATO nu este împotriva altor state sau a vecinilor. Este în interesul Muntenegru, al poporului nostru de a deveni parte din integrarea securităţii. Este prioritatea guvernului nostru, conştient că Muntenegru este o ţară mică şi noi nu putem sta de unii singuri. Trebuie să împărţim responsabilitatea cu vecinii noştri şi alte ţări. Iar NATO este o organizaţie recunoscută ca asocierea a 28 dintre cele mai avansate ţări din lume. Şi vrem să intrăm de bunăvoie în acest club, să contribuim la securitatea noastră, a regiunii şi a lumii întregi. 

Cristina Cileacu: Aţi menţionat summit-ul NATO de la Bucureşti, din 2008, dar puteţi să îmi spuneţi cât v-a ajutat România pe parcursul drumului spre integrarea NATO?

Milan Begovic: Este o întrebare bună, pentru că România a fost mai mult decât de mare ajutor pentru Muntenegru, încă de la început. Aşa că am putut conta pe asistenţa şi susţinerea românească, atât politic, cât şi tehnic. România a fost unul dintre liderii susţinerii intrării Muntenegru în NATO, asta înseamnă că România, alături de Polonia şi Turcia a organizat un grup care a susţinut procesul nostru, care ne-a ajutat pe parcursul acestui proces. Vreau să vă amintesc de faptul că fostul ministru al afacerilor externe, dl. Bogdan Aurescu, a condus o delegaţie ministerială care a vizitat Muntenegru vara trecută pentru a ne susţine aderarea la NATO.

Apreciem foarte mult aceste luări de poziţii şi atitudine faţă de Muntenegru, lucruri de care ne vom aminti mereu. Am avut de altfel astfel de aşteptări din partea României ca ţară prietenă, cea mai mare ţară din vecinătate, mă refer la sud-estul Europei.

Summitul de la Bucureşti din 2008 a fost momentul în care a început să se lărgească prăpastia dintre NATO şi Rusia. Propunerea lui George W. Bush de a începe un plan de apropiere de Alianţa Nord Atlantică pentru Ucraina şi Georgia nu a fost pe placul lui Vladimir Putin. Acesta a văzut în proiectul americanilor o încercare de extindere a puterilor occidentale spre teritorii care erau în mod tradiţional sub incidenţa Moscovei. Invitaţia pentru Muntenegru reprezintă, după părerea ruşilor, o situaţie similară cu cea din Ucraina şi Georgia. În plus, guvernul de la Podgorica a susţinut sancţiunile economice pe care Uniunea Europeană le-a impus Rusiei, după anexarea Crimeii. Preşedintele Putin a fost dezamăgit din nou.

Cristina Cileacu: Rusia consideră extinderea NATO o ameninţare asupra securităţii ei naţionale. Vă aşteptaţi la reacţii directe?

Milan Begovic: Am avut deja parte de reacţii directe din partea Rusiei. A fost o declaraţie a parlamentului de la Moscova, a ministerului afacerilor externe şi a anumitor oficiali ruşi care se opuneau unei astfel de mişcări. Dar era ceva la care ne aşteptam, poate nu aşa cum s-a întâmplat, dar noi înţelegem că Rusia este o ţară mare şi că Rusia are propria politică. Această opoziţie a Rusiei în ceea ce priveşte asocierea Muntenegru cu NATO, nu este direcţionată doar spre Muntenegru. Aceasta este consecinţa lipsei de înţelegere şi a deteriorării relaţiilor dintre Rusia şi NATO.

La summitul NATO de anul trecut, din Ţara Galilor, Muntenegru era singurul candidat real pentru aderare. Spre deosebire de Ucraina şi Georgia, reprezentanţii de la Podgorica au avut un argument greu de combătut. Ţara lor nu are graniţă comună cu Rusia. Admiterea Muntenegru ca membru cu drepturi depline al Alianţei, ar aduce un plus de securitate întregii zone Balcanice. NATO îşi continuă politica uşilor deschise, în ciuda protestelor Rusiei. Majoritatea ţărilor Uniunii Europene sunt membre cu drepturi depline ale structurii Nord Atlantice, un statut la care au aderat şi state din afara comunităţii europene, cum ar fi Turcia şi Albania.

Cristina Cileacu: La summit-ul de la Bucureşti, în 2008, era şi Georgia printre ţările care ar fi trebuit să înceapă procesul de aderare la NATO, dar ei încă nu au fost invitaţi să adere. Credeţi că invitaţia pentru Muntenegru este un fel de uşă deschisă?

Milan Begovic: Cu siguranţă. Invitaţia pentru Muntenegru arată că politica uşilor deschise a NATO încă există, este încă vie. Şi este un semnal bun pentru toţi aspiranţii la statutul de membru NATO, atât în regiunea noastră, câţiva dintre vecinii noştri, dar şi în alte regiuni, unde se pot aştepta astfel de dezvoltări. Iar noi chiar ne dorim ca toţi aceştia să adere la această Alianţă.

Trupele NATO s-au implicat direct în războiul din fosta Iugoslavie iar sârbii au avut de suferit enorm de pe urma bombardamentelor din 1999. Acesta este unul dintre motivele pentru care Serbia consideră mai puţin atrăgător statutul de stat membru şi a ales să îşi păstreze neutralitatea. Ţara depinde însă de colaborarea cu NATO şi la începutul anului trecut a semnat un acord de cooperare. Armata Serbiei participă deopotrivă la exerciţii militare şi cu americanii şi cu ruşii.

Cristina Cileacu: Ce puteţi să ne spuneţi despre Serbia?

Milan Begovic: Serbia a ales să fie ceea ce se numeşte ţară neutră. Cu toate că neutralitatea este statusul legal al ţării, există şi abordarea politică a alianţelor şi asocierilor politice. În ceea ce priveşte atitudinea Serbiei, nu se opun apartenenţei noastre la NATO, deloc. Atitudinea oficială a guvernului sârb este că doar cetăţenii muntenegreni pot decide şi ei nu au nicio obiecţie. Este alegerea Muntenegru şi ei nu au făcut niciun comentariu negativ. Bineînţeles că au fost anumite voci, mai ales între membrii partidelor politice, în mod particular de preşedintele Serbiei, care nu au fost corecte, acceptabile, care fac referire la o opoziţie puternică faţă de mişcarea Muntenegru.

Cristina Cileacu: Care a fost reacţia populaţiei sârbe din Muntenegru? Sunt pentru sau împotriva acestei propuneri?

Milan Begovic: Nu este simplu să răspund la această întrebare într-un singur cuvânt. Oficial avem o minoritate uriaşă sârbă în Muntenegru dar trebuie să spun că ţara mea este un stat serios, Muntenegru este ţara muntenegrenilor care trăiesc în Muntenegru, asta înseamnă sârbi, muntenegreni, albanezi, croaţi, musulmani şi alţii. Anumite partide politice sârbe se opun asocierii NATO şi chiar au organizat demonstraţii înainte de momentul când Muntenegru a fost invitat să devină membru NATO, dar pot să vă spun că astfel de proteste nu s-au bucurat de un sprijin prea mare din partea oamenilor.

Trebuie să spun că majoritatea oamenilor şi în mod deosebit partidele politice reprezentate în Parlament, înseamnă cam două treimi din Parlament, susţin aderarea Muntenegru.

Evident, există şi opoziţie, dar aşa este în democraţie, toată lumea are dreptul să îşi exprime atitudinea şi să se lupte pentru scopurile pe care le consideră cele mai bune pentru viitor. Dar oamenii din Muntenegru, cei care au votat şi partidele politice şi guvernul, au ales deja. Muntenegru nu a fost invitat să fie membru NATO pur şi simplu. A fost un proces care a durat 9 ani. Iar în aceşti 9 ani am avut 4-5 runde de alegeri în Muntenegru. Şi toate partidele care au participat la alegeri au susţinut şi au condus procesul de integrare în Alianţa Nord Atlantică, cu ajutorul majorităţii.

Cristina Cileacu: Deci a fost un proces continuu.

Milan Begovic: A fost un proces continuu, care a durat aproape 10 ani, aprobat şi recunoscut de oameni. Oamenii au votat pentru partidele care au susţinut aderarea ţării la NATO şi Uniunea Europeană. Este destinul nostru.

Cristina Cileacu: Ce oferă Muntenegru, NATO? Puteţi să ne spuneţi cum colaborează de pildă armata dvs cu NATO?

Milan Begovic: Noul statut de membru al NATO al Muntenegru va însemna mult pentru securitatea din regiune, cu siguranţă. Toate ţările, chiar dacă caută să devină membru NATO sau nu, sunt interesate de pace şi stabilitate în regiune. Astfel statutul de membru NATO va contribui la securitatea noastră, a regiunii noastre. Pentru că avem experienţe proaste din anii 90 şi dorim ca aşa ceva să nu se mai întâmple. În ceea ce priveşte participarea noastră la NATO, suntem gata să ne asumăm toată responsabilitatea şi să o împărţim cu toţi partenerii noştri. Din anul 2010 armata muntenegreană participă la misiunile ISAF din Afganistan. Şi de asemenea participăm la o misiune din Liberia, în Oceanul Atlantic. Aşa că ne asumăm toată responsabilitatea şi este un proces care se desfăşoară uşor şi chiar dacă suntem o armată mică putem contribui nu doar la securitatea regională, ci şi la menţinerea păcii în lume.

Cristina Cileacu: Aţi vorbit despre securitatea regională. Bosnia, Kosovo şi Albania, vecinii ţării dvs sunt ţări din care au plecat mulţi luptători islamişti în războiul din Siria. Credeţi că securitatea Muntenegrului va fi pusă în primejdie atunci când aceştia se vor întoarce acasă?

Milan Begovic: Desigur, trebuie să fim foarte atenţi la ce se va întâmpla. Pentru că astăzi lucrurile sunt imprevizibile, ameninţările din prezent nu sunt doar războaiele, ci şi terorismul. Ca să nu mai vorbim despre alte ameninţări. Dar suntem conştienţi de situaţie. Însă nu foarte multe persoane din Muntenegru au plecat să lupte în Siria. (...) Trebuie să înţelegeţi, Muntenegru are un trecut diferit. Este un stat multi-etnic şi multi-religios şi suntem foarte mândri de asta. Mereu menţionăm că în anii '90, când a fost război în Balcani, singurul loc unde nu au avut loc violenţe a fost Muntenegru. În ciuda faptului că războiul era la graniţele noastre, în Bosnia, în Croaţia, în Kosovo. Este ceva de care suntem foarte mândri.

Refugiaţii care au arătat Europei că nu este atât de bine organizată pentru crize umanitare nu îi sperie pe muntenegreni. Războiul din fosta Iugoslavie i-a pregătit şi pentru situaţii de acest fel.

Cristina Cileacu: O altă problemă importantă din prezent este cea a refugiaţilor. Ţara dumneavoastră a declarat că este pregătită să primească un număr de refugiaţi - desigur, potrivit dimensiunilor sale. Însă care este impresia generală în rândul cetăţenilor în ce priveşte primirea refugiaţilor?

Milan Begovic: Uitaţi ce este: problema refugiaţilor este una dintre problemele majore în ce priveşte relaţiile internaţionale. Ne-am confruntat cu ea de multe ori în trecut, mai ales în timpul conflictului din Balcani. Mii de bosniaci au venit în Muntenegru. În timpul crizei din Kosovo, aproape 100.000 de kosovari au găsit adăpost în Muntenegru. Şi au fost acceptaţi de muntenegreni. Şi am făcut tot ce s-a putut ca să-i ajutăm să treacă peste problemele de acasă. Aşa că muntenegrenii sunt obişnuiţi cu astfel de crize. Şi sunt pregătiţi, vor fi pregătiţi dacă va fi nevoie. Guvernul din Muntenegru are intenţia să împartă responsabilitatea cu comunitatea internaţională. Pentru că suntem parte din ea şi trebuie să avem şi noi contribuţia noastră ca problema să se rezolve.

Corupţia, crima organizată şi sistemul juridic ineficient îngreunează negocierea dintre Muntenegru şi Uniunea Europeană, comunitate unde statul balcanic aspiră de asemenea să devină membru.

Cristina Cileacu: Ţara dumneavoastră duce negocieri şi cu Uniunea Europeană, ca să devină membru. Credeţi că aderarea la NATO va deschide o nouă uşă şi către UE?

Milan Begovic: Cu siguranţă. Aderarea la NATO deschide o uşă. Pentru că a deveni membru NATO nu presupune doar o componentă militară, ci şi multe aspecte legate de reforme democratice, financiare care trebuie făcute. Aşa că va fi procesul care ne va deschide uşa pentru aderarea la UE. O va deschide şi mai mult. Iar asta este de asemenea una dintre priorităţile principale ale Muntenegru. Trebuie să menţionez că avem statutul de candidat UE din 2010, asta la doar câţiva ani după ce ne-am câştigat independenţa, iar din 2012 am început negocierile de aderare la UE.

Cristina Cileacu: Între timp am deschis 22 de capitole de negociere, ceea ce este un număr uriaş. Şi câteva, două dintre ele sunt deja închise şi este un proces care merge foarte bine. Lucrăm foarte mult în acest domeniu şi sperăm că în timp vom fi pregătiţi să devenim membri UE şi să acceptăm toate obligaţiile care revin din asta.

Milan Begovic: Nu o să mă refer la data la care se va întâmpla asta, pentru că nu este important. Ce contează este să ne aliniem, per total, sistemul politic şi economic din Muntenegru la standardele europene.

Cristina Cileacu: Europa are însă probleme mai mari acum - terorismul, refugiaţii. Credeţi că Uniunea Europeană este pregătită, cel puţin în următorii ani, să discute despre procesul de extindere?

Milan Begovic: Procesul de extindere este încă "viu". Şi lucrăm din greu. Sperăm ca până în 2019, 2018 să încheiăm negocierile cu UE. Asta înseamnă să fi terminat tot ce presupun toate cele 34 de capitole. Va urma apoi procesul de aderare. Perioada de ratificare, după tratatul de aderare. Uşile UE sunt deschise. Vă reamintesc că recent Serbia a început negocierile şi ne bucurăm, credem că Serbia merită asta, este bine pentru poporul sârb şi pentru regiune. Asta demonstrează că procesul de extindere al UE este încă "în viaţă". Şi că va continua. Aşa că nu trebuie să ne grăbim, trebuie să ne pregătim. Pentru că statutul de membru UE nu înseamnă doar privilegii, ci şi obligaţii.

Muntenegrenii s-au obişnuit deja cu "invazia ruşilor". În fiecare an, turiştii din Rusia sunt cei mai numeroşi vizitatori ai ţării. Chiar dacă Moscova a ameninţat că acceptarea Muntenegru în NATO nu va rămâne fără urmări, se pot deschide oricând perspective noi de colaborare.

Cristina Cileacu: România şi Muntenegru sunt ţări din zona Balcanilor. Dar românii şi muntenegrenii nu se cunosc prea bine. Ne puteţi spune ce proiecte comune aveţi cu România, cel puţin anul acesta?

Milan Begovic: Avem discuţii intense în ultimii ani cu prietenii şi partenerii noştri români despre cooperarea din domeniul turismului. Recent am organizat un grup regional pentru turismul pentru sănătate. A fost iniţiat de România şi Muntenegru. Şi toate ţările din sud-estul Europei au intrat în grup. Înseamnă că se poate îmbunătăţi cooperarea în domeniul turismului, care are cea mai rapidă creştere la nivel mondial. Iar pe viitor putem avea rezultate mai bune, în special înainte şi după vârfurile de sezon turistic.

 

Urmăreşte Digi24.ro şi pe FACEBOOK şi TWITTER!

COMENTEAZA!