S-a scris istorie aseară, la Havana, unde a avut loc prima întâlnire dintre un papă şi un patriarh al Bisericii Ortodoxe Ruse, cea mai mare biserică autocefală ortodoxă. Papa Francisc şi Patriarhul Kirill au discutat în privat, iar mesajul de la finalul întrevederii a fost clar: persecuţia creştinilor în Orientul Mijlociu trebuie să înceteze. Cei doi au semnat o declaraţie pentru unitatea celor două confesiuni, despărţite de aproape o mie de ani, de la Marea Schismă din 1054.

Embed:

„În sfârşit”, a spus Papa Francisc în timp ce se apropia de patriarhul rus, într-un salon de protocol de pe aeroportul din Havana. „Suntem fraţi, aceasta este voia Domnului”, a adăugat el în timp ce îl îmbrăţişa pe Patriarhul Kirill. Întâlnirea celor doi lideri religioşi a avut loc la doar o săptămână după ce a fost anunţată oficial, dar a fost rodul multor ani de negocieri în spatele uşilor închise.

După întâlnirea plină de emoţie şi o discuţie în privat de aproape două ore şi jumătate, Papa şi Patriarhul au semnat o declaraţie comună în care şi-au exprimat regretul pentru pierderea unităţii creştinilor, acum aproape o mie de ani, pe care au catalogat-o drept „consecinţa slăbiciunii umane şi păcatului”.

Am vorbit ca fraţii. Suntem botezaţi în aceeaşi religie. Suntem amândoi episcopi. Am vorbit despre Bisericile noastre. Am fost de acord amândoi că unitatea se obţine mergând înainte”, a spus Papa Francisc.

Papa şi Patriarhul rus au cerut încetarea persecuţiilor creştinilor în Orientul Mijlociu şi Africa de Nord, dar au făcut apel şi la respectarea libertăţii religioase în Europa, în faţa unui „secularism adesea agresiv”.

În privinţa Ucrainei şi Siriei, ţări în care Rusia joacă un rol controversat, înalţii prelaţi au cerut tuturor părţilor implicate să dea dovadă de prudenţă şi să se aşeze la masa negocierilor.

„Am vorbit timp de două ore şi am avut o discuţie deschisă”, a declarat Patriarhul Kirill.

Această întâlnire are o mare încărcătură simbolică pentru creştinii din toată lumea, însă analiştii spun că nici implicaţiile politice nu pot fi ignorate.

Vladimir Putin este izolat pe scena internaţională şi îşi doreşte un triumf diplomatic. S-a întâlnit de două ori cu Papa, care a fost prietenos cu el. Iar Kirill n-ar face asta fără permisiunea lui Putin. Aşa că întâlnirea este un semn de schimbare în relaţiile dintre Biserici din ultima mie de ani, dar şi de schimbare pe planul relaţiilor internaţionale, pe termen mai scurt”, a comentat Paul Vallely, biograf al Papei Francisc.

În avionul care îl ducea spre Mexic, Papa a povestit ce impresie i-a lăsat întrevederea.

Am simţit că am în faţă un frate şi el mi-a spus acelaşi lucru. Vă spun sincer, am simţit în interior o bucurie care venea de la Dumnezeu. A vorbit foarte deschis şi eu, la fel. Şi se simţea bucuria”, a mărturisit Papa.

Azi-noapte, Papa a ajuns în Mexic, unde a fost întâmpinat de preşedintele Enrique Pena Nieto şi soţia lui, actriţa Angelica Rivera. Suvernul Pontif a fost primit cu mariachi. Mii de oameni s-au adunat pentru a-l vedea pe Papă pe traseul de la aeroport la Nunţiatură.


 

Agerpres: Declarația comună a Papei Francisc și Patriarhului Bisericii Ortodoxe Ruse, Kirill - principalele puncte

Unitatea creștinilor 

Privirea noastră se îndreaptă spre toate regiunile lumii unde creștinii sunt supuși persecuțiilor. În numeroase țări din Orientul Mijlociu și din Africa de Nord, frații și surorile noastre întru Hristos sunt exterminați în familii, orașe și sate întregi. Bisericile lor sunt distruse și jefuite în mod barbar, obiectelor lor sfinte sunt profanate, monumentele lor, distruse.

—În Siria, Irak și în alte țări din Orientul Mijlociu, observăm cu durere exodul masiv al creștinilor de pe pământul de unde a început să se răspândească credința noastră și unde au trăit din vremea apostolilor împreună cu alte comunități religioase.

—Lansăm un apel comunității internaționale la acțiuni urgente pentru a împiedica izgonirea creștinilor din Orientul Mijlociu.

—Încercările de justificare a acțiunilor criminale prin sloganuri religioase sunt absolut inacceptabile. Nicio crimă nu poate fi comisă în numele Domnului.

Libertatea religioasă și Europa

Suntem divizați de rănile provocate de conflicte dintr-un trecut îndepărtat sau recent, de divergențe, moștenite de la strămoșii noștri, în înțelegerea și explicarea credinței noastre în Dumnezeu.

—Deplângem pierderea unității, consecință a slăbiciunii umane și a păcatului (...) Conștienți că rămân numeroase obstacole de depășit, sperăm ca întâlnirea noastră să contribuie la restabilirea acestei unități dorite de Dumnezeu, pentru care s-a rugat Iisus Hristos.

—Nu suntem concurenți, ci frați: de la această concepție trebuie să purceadă toate acțiunile noastre unul față de celălalt și față de restul lumii exterioare.

—Sperăm că întâlnirea noastră va contribui, de asemenea, la reconciliere acolo unde există tensiuni între greco-catolici și ortodocși.

Persecuția creștinilor 

—Privirea noastră se îndreaptă spre toate regiunile lumii unde creștinii sunt supuși persecuțiilor. În numeroase țări din Orientul Mijlociu și din Africa de Nord, frații și surorile noastre întru Hristos sunt exterminați în familii, orașe și sate întregi. Bisericile lor sunt distruse și jefuite în mod barbar, obiectelor lor sfinte sunt profanate, monumentele lor, distruse.

—În Siria, Irak și în alte țări din Orientul Mijlociu, observăm cu durere exodul masiv al creștinilor de pe pământul de unde a început să se răspândească credința noastră și unde au trăit din vremea apostolilor împreună cu alte comunități religioase.

—Lansăm un apel comunității internaționale la acțiuni urgente pentru a împiedica izgonirea creștinilor din Orientul Mijlociu.

—Încercările de justificare a acțiunilor criminale prin sloganuri religioase sunt absolut inacceptabile. Nicio crimă nu poate fi comisă în numele Domnului.

Libertatea religioasă și Europa 

—Suntem preocupați de limitarea actuală a drepturilor creștinilor, chiar discriminarea lor, atunci când unele forțe politice, ghidate de ideologia unui secularism atât de adesea agresiv, depun eforturi să îi împingă la periferia vieții publice.

—Rămânând deschiși la contribuția altor religii la civilizația noastră, suntem convinși că Europa trebuie să rămână fidelă rădăcinilor sale creștine.

—Îndemnăm creștinii europeni din Răsărit și Occident să se unească pentru a mărturisi împreună pe Hristos și Evanghelia, pentru ca Europa să își păstreze sufletul său format în două mii de ani de tradiție creștină.

Situația din Ucraina 

—Deplângem confruntarea din Ucraina care a dus la pierderea a multe vieți omenești, a provocat numeroase răni locuitorilor pașnici și a plasat societatea într-o gravă criză economică și umanitară.

—Îndemnăm toate părțile implicate în conflict la prudență, solidaritate socială și acțiune în favoarea păcii.

Conflicte și terorism 

—Adresăm un apel din inimă tuturor părților care pot fi implicate în conflicte să dea dovadă de bunăvoință și să se așeze la masa negocierilor.

—Este necesar ca întreaga comunitate internațională să depună toate eforturile posibile pentru a pune capăt terorismului cu ajutorul acțiunilor comune și coordonate

Inegalități și migranți 

—Privirea noastră se îndreaptă spre persoanele care se află în pericol, care trăiesc în condiții de nevoie extremă și de sărăcie, în timp ce sporesc bogățiile materiale ale omenirii.

—Nu putem rămâne indiferenți la soarta milioanelor de migranți și de refugiați care bat la poarta țărilor bogate.

Familie și căsătorie 

—Suntem îngrijorați de criza familiei în mai multe țări.

—Căsătoria este o școală de dragoste și fidelitate. Ne exprimăm regretul că alte forme de coabitare sunt în prezent puse pe același plan cu această uniune.

Avort și sfârșitul vieții 

—Lansăm un apel tuturor la respectarea dreptului inalienabil la viață. Milioane de copii sunt privați de însăși posibilitatea de a veni pe lume.

—De asemenea, suntem preocupați de dezvoltarea tehnologiilor de reproducere biomedicală, pentru că manipularea vieții umane este un atac la bezele existenței omului, creat după chipul lui Dumnezeu".

Urmăreşte Digi24.ro şi pe FACEBOOK şi TWITTER!

COMENTEAZA!