În urmă cu puţin timp, Vladimir Putin a semnat actul care consfinţeşte noua doctrină militară a Rusiei. Principala schimbare a strategiei forţelor armate ruseşti: extinderea NATO şi mişcarea trupelor în interiorul ţărilor membre NATO sunt considerate de Kremlin a fi reale ameninţări la adresa securităţii Rusiei.

 

Doctrina menţionează "consolidarea capacităţilor ofensive ale NATO direct la frontierele ruse şi măsurile luate în vederea amplasării unui sistem global de apărare antirachetă" în Europa de Est.

Moscova a denunţat de mai multe ori decizia Alianţei de a poziţiona trupe în mai multe state membre situate la frontierele ruse, precum ţările baltice sau Polonia, dar şi proiectul american de instalare a unui scut antirachetă în Europa de Est.

Ucraina a făcut miercuri un pas spre Alianţa Nord-Atlantică, renunţând la statutul său de stat nealiniat, un gest simbolic care a provocat furia Moscovei şi care poate permite Kievului să ceară, la un moment dat, aderarea la NATO.

Caracterul defensiv al doctrinei militare ruse este păstrat, punând accentul pe un angajament militar al Rusiei numai în cazul în care toate soluţiile non-violente sunt epuizate.

Aceasta notează că "probabilitatea unui război de anvergură împotriva Rusiei a scăzut", dar enumeră o serie de ameninţări care s-au intensificat în anumite domenii, precum revendicările teritoriale, "ingerinţa în afacerile interne" din partea altor state şi trimiterea de arme strategice în spaţiu, scrie Mediafax.

Noua doctrină militară rusă introduce de asemenea conceptul de "disuasiune non-nucleară", care prevede menţinerea pregătirii forţelor militare convenţionale la un nivel înalt şi un angajament faţă de organizaţiile regionale de securitate precum Comunitatea Statelor Independente (CSI) sau Organizaţia pentru Cooperare de la Shanghai (OCS).

Rusia îşi rezervă totuşi dreptul de a utiliza arsenalul nuclear în caz de agresiune împotriva sa sau a aliaţilor săi sau în caz de "ameninţare pentru existenţa statului". Termenul de "atac preventiv" nu apare, contrar afirmaţiilor anterioare ale presei ruse.

Moscova mai precizează că una dintre principalele sarcini ale forţelor sale armate pe timp de pace va fi să "asigure interesele naţionale ale Rusiei în Arctica", o regiune strategică pentru dezvoltarea economică şi aprovizionarea energetică viitoare a Rusiei, disputată de Statele Unite şi Canada.

Tot astăzi a fost anunțată și sosirea în Marea Neagră a distrugătorului american USS Donald Cook.

Hari Bucur Marcu: Putin readuce în discuția publică, prin faptul că adaptează doctrina militară semnând un decret, pentru că are probleme economice
Embed:

 

Pentru specialiști nu e nicio schimbare de doctrină militară. Ei au strategie de securitate națională valabilă până în 2020, și din ea își extrag misiuni pentru diferitele componente ale sistemului, între care și partea militară. Nu putea apărea ceva nou în doctrina militară atâta vreme cât strategia de securitate e neschimbată”, a spus expertul în securitate Hari Bucur Marcu, pentru Digi24.

El a amintit că „pe partea militară, NATO era trecut ca o amenințare, ca un risc la adresa securității militare a Rusiei din 2009”.

„Nu vorbim de inamici. Nu poți să spui că vremea e inamic, dar poate constitui o amenințare dacă apare un taifun”, a punctat el.

Nu este o declarație de război”, a explicat Hari Bucur Marcu, expert în securitate, adăugând că Vladimir Putin readuce în discuția publică această temă. În opinia sa, semnarea acestui decret „nu este o surpriză”. 

Hari Bucur Marcu a precizat că în strategia de securitate a Rusiei, care a rămas neschimbată din 2009 și este valabilă până în 2020, la amenințările de natură militară se precizează că Moscova „nu are niciun inamic în momentul de față”, dar că anumite comportamente din partea Vestului „ridică îngrijorări de securitate”.

„Ideea e valabilă din 2009. Ce face acum președintele rus Putin este să pună pe tapet, readuce în discuția publică, prin faptul că adaptează doctrina militară semnând un decret, pentru că are probleme economice. Trebuie să facă bilanțul anului și e rău, deși anul acesta ar trebui să intre în istoria Rusiei ca anul când Crimeea a revenit la patria mamă”, a adăugat expertul în securitate, adăugând că liderul de la Kremlin „putea să semneze decretul acum o săptămână”.

„Adaptarea doctrinei militare era necesară pentru că acum apar lucruri legate de lumea arabă, de conflictele din Orientul Mijlociu”, a subliniat el, menționând că este confirmată direcția pe care Rusia a luat-o în 2008, de la invazia Georgiei: „Vrea să fie antagonist”.

În urmă cu două zile, Ucraina a renunţat la statutul de ţară neutră, un prim pas pe drumul aderării la NATO. Proiectul de lege propus de preşedintele Petro Poroşenko a fost aprobat de Legislativul de la Kiev în urma unui vot zdrobitor - din 450 de parlamentari, 303 voturi „pentru”, iar voturi „împotrivă” au fost numai 8. Decizia a provocat nemulţumirea Moscovei. Premierul Dmitri Medvedev a declarat că, în urma acestui vot, Ucraina devine un potenţial inamic al Rusiei.



Urmăreşte Digi24.ro şi pe FACEBOOK şi TWITTER!

COMENTEAZA!