Președintele Rusiei scoate de la saltea cel puțin 1,7 miliarde de dolari, sumă care la nevoie ar putea ajunge la șase miliarde. Banii ar urma să ajute economia rusă, puternic lovită de sancțiunile occidentale și de prețul scăzut al petrolului. Totuși, jurnaliștii de la Reuters spun că sunt mulți politicieni ruși care nu sunt de acord cu acest plan, în condițiile în care în septembrie sunt alegeri parlamentare.

Embed:

Economia Rusiei a scăzut cu 3,7 procente în 2015. O scădere mai mare s-a înregistrat doar în 2009, în plină criză economică și foarte probabil, noua recesiune în care a intrat Rusia e departe de a se fi încheiat.

Jurnaliștii de la Reuters spun că cel puțin 1,7 miliarde de dolari vor ajunge în sectoarele cele mai încercate ale Rusiei. În teorie, banii provin din fondurile necheltuite în 2015 și la nevoie, ar putea fi folosiți și banii din fondurile de pensii private. Nici măcar nu ar fi prima oară când se întâmplă așa ceva, căci la scurt timp după ce au fost anunțate sancțiunile internaționale, Rusia a naționalizat o parte a fondurilor private de pensii.

Indiferent de unde vor veni, banii ar urma să fie folosiți de Căile Ferate Ruse sau de constructorii de combine, semănătoare și alte mașini agricole. Sunt sectoare care au fost afectate de lipsa finanțării și o parte dintre companiile din domeniile menționate au de achitat în 2016 credite luate în anii anteriori. Cum refinanțarea pare imposibilă, statul rus ar urma să le plătească datoriile.

Desigur, companiile ar urma să returneze banii când se pun pe picioare, dar oricum, la o dobândă preferențială. Industria auto ar urma să primească la rândul ei o sumă de ordinul sutelor de milioane însă spun sursele celor de la Reuters, pachetul anticriză i-a nemulțumit pe mai mulți oficiali ruși. Politicienii spun că au nevoie de respectivele fonduri pentru a putea controla cât de cât devalorizarea rublei.

În cazul în care situația o va cere, ajutoarele de stat ar putea ajunge la aproape șase miliarde de dolari. Însă în acest caz, o parte din bani vor fi folosiți pentru a subvenționa prețul medicamentelor. Ar mai fi vorba și de alte produse de import, al căror preț în ruble a crescut foarte mult din cauza inflației.

Puterea de cumpărare a rușilor a scăzut cu aproape 15% în ultimul an, însă șomajul a rămas relativ constant. E drept că pentru asta guvernul a complicat cât a putut angajarea cetățenilor străini și numai în 2015, numărul uzbecilor și tazgicilor care locuiesc în Rusia a scăzut cu peste 400.000. Este o măsură riscantă, căci populația activă a Rusiei este doar cu puțin mai mare decât cea pensionată. În plus, pensionarilor ruși le întârzie tot mai mult pensiile, în special din cauza lipsei de lichidități.

Fondul anti-criză ar putea fi folosit inclusiv pentru a crește pensiile și întâmplător sau nu, în 2016 sunt alegeri parlamentare. Cu toate astea, Vladimir Putin este încă foarte popular în țara sa și oricum, alegeri prezidențiale vor avea loc abia peste doi ani.

Citiți și: 

DOSAR Opozanții lui Putin, morți în condiții suspecte

Serghei Lavrov: Scutul antirachetă rămâne o problemă pentru Rusia

Urmăreşte Digi24.ro şi pe FACEBOOK şi TWITTER!

COMENTEAZA!