PAȘAPORT DIPLOMATIC.Trei ambasadori, despre Ucraina și alegerile din România

Data publicării:
trei ambasadori

Prima întrebare este un subiect fierbinte în aceste zile, situaţia din Ucraina. Zeci de oameni au murit într-o ţară aflată între Uniunea Europeană, Europa şi Rusia. Este aceasta un eşec al negocierilor diplomatice?

Ambasadorul Federației Ruse în România, Oleg Malginov: În opinia mea, este încă devreme să facem o analiză completă a ce s-a întâmplat şi ce se petrece şi acum în ţară. În primul rând, evenimentele din ţară nu sunt rezultatul exclusiv al forţelor externe. Este un efect al evoluţiilor interne. Şi din păcate, evoluţiile interne au avut ca efect pierderea multor vieţi omeneşti. Cred că acest lucru s-a întâmplat pentru că încă de la început nu toate părţile implicate au avut intenţia să ajungă la un compromis. Şi nu toţi factorii externi şi-au dat seama de pericolul lipsei de compromis. Iar când evenimentele au devenit incontrolabile, era deja prea târziu.

După părerea mea, problema este că, deşi evenimentele sunt încă în derulare, din nefericire sunt mulţi oameni sau grupuri mai degrabă, care promovează poziţii extremiste, radicale, antisemite sau chiar neonaziste şi încă sunt foarte activi. Şi într-o anumită măsură ei influenţează şi decid cursul evenimentelor. Suntem în momentul în care aceste lucruri trebuie să înceteze şi să ne gândim cum s-ar putea reîntoarce situaţia în cadrul legal, constituţional, pentru că în acest moment este complet în afara cadrului constituţional. Şi să vedem ce se poate face pentru a dezamorsa situaţia în mod paşnic.

Dle ambasador van Bonzel, am citit recent o declaraţie interesantă a consilierului pentru securitatea naţională a preşedintelui SUA, Susan Rice. Ea a spus că nu există o contradicţie inerentă între o Ucraină care are legături istorice şi culturale străvechi cu Rusia, şi o Ucraină modernă care doreşte o apropiere mai strânsă de Europa. Este interesant pentru că am văzut declaraţii care aşează Ucraina ori de partea Uniunii Europene, ori de partea Rusiei. Iar dna Rice spune că nu e nicio contradicţie, Ucraina poate foarte bine să trăiască în relaţii bune cu ambele părţi. Este surprinzătoare o asemenea abordare?

Ambasadorul Olandei în România, Matthis von Bonzel: Nu, eu sunt de acord cu această declaraţie. Ucraina trebuie să fie conştientă permanent de poziţia ei. E o ţară europeană, e înconjurată de ţări europene, trebuie să evolueze într-o societate europeană. A fi european înseamnă să ai în vedere că democraţia e importantă. Oamenii trebuie să simtă că parlamentul, guvernul, preşedintele reprezintă interesele lor. Că iau decizii în funcţie de interesul ţării. E nevoie de libertatea presei, libertatea de exprimare, libertatea de întrunire. Ai nevoie de o economie de piaţă liberă, unde toţi au condiţii de a-şi dezvolta afacerea, de a obţine profit legitim. Toate acestea stau la baza societăţii europene. Şi cred că este perfect posibil, aşa cum au spus colegii mei, ca ţara să devină o naţiune coerentă, paşnică şi noi toţi vom sprijini acest lucru.

Dle ambasador Schwarzinger, România este membru cu drepturi depline al UE. Dar încă are probleme, de exemplu intrarea în zona Schengen. Asta înseamnă că România are drepturi mai puţine în UE decât alte ţări?

Ambasadorul Austriei, Michael SchwarzingerNu, România este membru deplin al UE şi încă de mult timp. Este destul de bine integrată. Dacă ne uităm cum funcţionează economia, vom vedea cât de bine integrată este România în piaţa internă a UE. În ce priveşte chestiunea Schengen, este o rămăşiţă a negocierilor interne cu alte ţări, a României cu alte ţări ale UE asupra aderării şi este nevoie de votul unanim al membrilor. Nu este vorba de România contra UE, ci de o chestiune despre care trebuie să cadă de acord statele membre între ele. Dar lucrăm la aceasta, şi România lucrează la asta, cu reforme, avansând şi făcând progrese şi face parte din ce am planificat când am purtat negocierile de aderare.

Dle ambasador Malginov, aţi accentuat că Rusia este o ţară europeană, deşi nu este membră a UE. Cum vede Rusia România? Se bucură ţara de avantaje depline ca ţară membră?

Rusia nu este singura ţară europeană nemembră UE, în primul rând. Apoi, există mai multe organizaţii europene, ca OSCE, Consiliul Europei, iar faptul că suntem prezenţi acolo înseamnă la fel că suntem în Europa şi cooperăm la ridicarea prosperităţii continentului, a colaborării, a clădirii relaţiilor. Pentru noi, UE este un partener foarte important pe plan economic, politic, cultural, umanitar. Avem multe lucruri în comun, de aceea am ajuns la un acord cu mai mulţi ani în urmă că UE şi Federaţia Rusă sunt parteneri strategici. Iar aceasta este baza pentru discutarea unor noi acorduri între cele două părţi. Noi înţelegem că UE este o organizaţie care se dezvoltă, compusă din 28 de state membre, membri care au diferite obligaţii în interiorul Uniunii.

Dar Rusia urmăreşte totodată şi crearea propriei uniuni vamale, iar trei alte state sunt deja membre ale acesteia. Este vorba de o competiţie sau un început de competiţie cu Uniunea Europeană?

Să spunem că uniunile nu sunt neapărat concurente. Este un stadiu de dezvoltare firesc între anumite economii. Anumite ţări devin conştiente de necesitatea unei cooperări mai active. Un număr de state şi-au câştigat independenţa de curând, acum 25 de ani. Au trecut mulţi ani de atunci, dar nu foarte mulţi. Erau parte a unei singure ţări. Această ţară s-a dezvoltat ca un complex economic unitar şi tradiţional, există legături foarte bune pe plan economic. Multe companii, multe afaceri sunt interconectate.

Aparent, România este o ţară foarte bogată. Are resurse intelectuale, are materii prime, comori naturale. Totuşi, încă nu este bine dezvoltată economic. Ce credeţi că România nu face bine? Adresez întrebarea dlui ambasador Schwarzinger, pentru că avem Dunărea, o valoare comună a celor două ţări.

Cred că nu este vorba în primul rând că România nu ar face bine ceva. Cred că dacă ar merge în direcţia corectă, ar fi ajuns acolo unde a dorit să meargă. România face multe pentru a trece de obstacolele care o împiedică să exploateze bogăţiile sale. România îşi îmbunătăţeşte permanent infrastructura, construiesc autostrăzi, lucrează intens la îmbunătăţirea reţelei de căi ferate. Se fac eforturi pentru îmbunătăţirea sistemului de educaţie în România, se fac multe pentru educaţia vocaţională, şcolile sunt mai bine echipate, şi aşa mai departe. Toate acestea îndreaptă România într-o direcţie bună. Strategia Dunării a Uniunii Europene va fi foarte avantajoasă pentru România. Transportul intern pe Dunăre va ajuta România, de exemplu este mult mai uşor să transporţi grânele din România parţial pe noua autostradă şi pe Dunăre până la portul Constanţa, de exemplu, înainte de a fi exportate. Şi aşa mai departe. Deci cred că România este mai mult sau mai puţin pe drumul ce bun.

Rusia şi România au ambele acces la Marea Neagră. Din experienţa Rusiei, consideraţi că România face totul pentru a profita de pe urma accesului la Marea Neagră?

Aceasta nu este numai problema României, este problema Federaţiei Ruse şi a altor state, de a coopera mai mult pe Marea Neagră. Ştim că România joacă un rol activ în Organizaţia de Cooperare Economică, cea mai activă ţară este Turcia, la fel încearcă să joace un rol important. Rusia sprijină această cooperare, noi sperăm că anul acesta, când Bulgaria conduce Consiliul Mării Negre, vom finaliza anumite proiecte economice, turistice, ecologice, de educaţie, care sperăm că vor fi finanţate de structurile bancare din zona Mării Negre. Da, noi toţi trebuie să contribuim activ şi am observat că şi Uniunea Europeană acordă o atenţie tot mai mare pentru a coopera cu Organizaţia Mării Negre, cu ţările din zonă, pentru a consolida progresul în dezvoltarea cooperării.

În România vom avea două alegeri anul acesta, cele pentru Parlamentul Europei şi cele prezidenţiale. Este o întrebare pentru toţi trei. Contaţi pe o schimbare a relaţiilor dintre România şi ţările dvs, după cele prezidenţiale? Încep cu dl ambasador van Bonzel pentru că şi-a exprimat în mai multe rânduri opinia sa şi opinia ţării sale cu privire la anumite evoluţii din România.

Dar am avut grijă să nu critic evoluţiile politice. Cel mai important este ca ţara să îşi dezvolte capacitatea de a cataliza creşterea economică. România trebuie să îşi găsească locul pe piaţa europeană, să îşi afirme capacităţile competitive de a accesa această piaţă şi să îşi lanseze produsele pe piaţă. Când vorbeaţi despre competitivitate, mă gândeam la Dacia, care acum este firma producătoare de maşini cu cea mai mare creştere în Olanda. Aici ar putea fi România competitivă, dacă şi-ar afirma capacităţile. Aceasta înseamnă că este importantă nu atât politica de zi cu zi, ci o implicare generală a Parlamentului, a guvernului şi a sistemului legal din România, pentru a face din România o componentă competitivă a Uniunii Europene şi a Occidentului în general.

Dle ambasador Schwarzinger, ce aşteptaţi de la următorul preşedinte?

Întâi alegerile. Cred că alegerile sunt întotdeauna momentul suveran în care poporul român, poporul european, îşi vor spune cuvântul şi cred că se vor schimba multe anul acesta. Personalul care ne conduce în Uniunea Europeană, vom avea o nouă Comisie, poate o nouă majoritate în PE, poate un nou reprezentant pentru politică externă, poate un nou comisar român, deci posibil să avem mari surprize, nu ne putem face planuri dinainte. Vom vedea ce vor decide popoarele suverane la alegerile europene. Vom vedea şi cum se vor derula alegerile din România în noiembrie şi bineînţeles, ele pot influenţa în mare măsură distribuţia puterii şi relaţiile interne din România, vom vedea.

Dle ambasador Malginov...

Emisiunea se numeşte „Paşaport Diplomatic”, dar poate nu voi formula diplomatic. Dar aş spune că alegerile în fiecare ţară sunt un eveniment foarte important, atât pe plan intern, cât şi al politicii externe. Şi sperăm că aceste proceduri democratice foarte importante vor contribui la extinderea şi consolidarea relaţiilor dintre ţările noastre. În ultimii doi ani, eu cel puţin sunt aici de doi ani, am încercat să dezvoltăm relaţiile bilaterale în aşa fel încât să fie obiectiv mai mult stabile. Adică schimbarea anumitor politicieni în parlament sau în alte părţi sau la preşedenţie nu vor avea o influenţă substanţială la nivelul relaţiilor bilaterale. Iar relaţiile se mişcă în direcţia aceasta. Schimburile comerciale în 2013 au fost de 5 miliarde dolari. Ceea ce nu este rău, este aproape unul din cei mai buni indicatori din ultimii trei-patru ani. Exportul rus este la acelaşi nivel, exportul României în Rusia a crescut cu 37%. Ceea ce este uriaş. Şi vrem ca acest trend să continue.

Dlor ambasadori, în cursul interviurilor pe care le-am avut cu dvs în anii trecuţi, v-am întrebat pe toţi ce vă place şi ce nu vă place în România. Acum, când emisiunea noastră sărbătoreşte doi ani, aş dori să vă întreb ce vă place şi ce nu vă place în emisiunea noastră, Paşaport Diplomatic.

Îmi place la emisiunea dvs că ne-aţi dat posibilităţi ample de a ne transmite viziunile şi să dăm un background, o idee despre ţările noastre. Făcând aceasta, aţi dat posibilitatea publicului românesc să aibă o imagine „dincolo de gard” şi să afle cum se dezvoltă alte ţări europene şi cum găndesc oamenii din alte părţi ale Europei despre România.

Mulţumesc. Dle ambasador Schwarzinger.

O da, vă îndemn să continuaţi tot aşa. E necesar să discutăm situaţii politice, idei politice. Cred că dialogul şi dezbaterile sunt foarte necesare pentru o societate. Cred că acestea sunt educative, antrenante şi ne şi dezvoltăm. Învăţăm cum să dăm interviuri şi peste 10 ani vom spune: ce simplu era la Digi24, dar şi dvs vă veţi dezvolta. Faceţi o muncă importantă în ţară, este foarte necesar ceea ce faceţi, şi vă suntem foarte recunoscători pentru ediţiile pe care le faceţi. Vă mulţumim mult.

Dle ambasador Schwarzinger ați spus că este antrenant să auzi despre aceste subiecte. Este diplomaţia antrenantă, poate fi antrenantă?

Diplomaţia? Cred că este o profesie foarte grea. Dar aproape de artă. Când reuşeşti, împreună cu partenerii tăi, câteodată cu parteneri cu care nu eşti de acord în toate chestiunile, dar reuşeşti să rezolvi ceva, este nu doar antrenant, ci un sentiment foarte pozitiv pe care-l ai despre munca pe care o faci şi despre tot ceea ce numim diplomaţie. Iar când nu reuşeşti, când te loveşti de eşec, îl simţi ca pe un dezastru, te simţi frustrat, şi înveţi cum să eviţi acest lucru în viitor. Aş spune că nu este doar o profesie, dar fără o echipă foarte bine calificată nu este posibil. Dar intră şi în sfera artelor. Dar aş vrea să mă alătur colegilor mei, pentru că aşa cum îmi place Digi24, îmi place această emisiune, că sunteţi deschişi la toate punctele de vedere şi lucraţi ca o presă adevărată, arătând toate unghiurile de vedere publicului şi lăsând ca ei să judece, să facă alegerile, să afle noi informaţii, noi abordări. Şi sper că veţi continua la fel.

Vă mulţumesc pentru participare, pentru că aţi fost alături de noi la această ediţie aniversară e emisiunii Paşaport Diplomatic. 

Urmăriți emisiunea în materialul video de mai jos:


Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Partenerii noștri