Un român mănâncă aproape un kilogram de seminţe anual, iar vânzările ajung până la 50 de milioane de euro. Cojile semințelor ajung însă de prea puţine ori la gunoi Cât de mult le pasă românilor de ceea ce lasă în urma lor aflați din materialul video atașat.

Embed:


România se află pe locul al doilea în topul consumatorilor europeni de semințe, după Spania. Deşi românii concurează pentru titlul de campioni, cojile celor 13.000 de tone de seminţe consumate într-un an ajung în cea mai mare parte pe străzile oraşelor, şi nu în cartea recordurilor.

„Sămânţa zici că e biodegradabilă, dar atunci când o arunci pe beton nu ştiu ce se mai biodegradează în ea. Că nu cred că se duce cineva şi mănâncă pe un sol nefertil seminţe cu speranţa că o să rodească ceva”, spune Dragoş Muscalu, - actor în trupa „Freeze”.

Acum 5.000 de ani, în America, floarea soarelui se folosea ca leac împotriva anumitor boli. Românii însă i-au găsit alte întrebuinţări, mai practice, mai plăcute şi mai antrenante. Spartul seminţelor a devenit o tradiţie care se transmite din generaţie în generaţie. Numai tehnica de spargere diferă, de la om la om.

Cât despre coji, unii spun că le aruncă pe jos pentru că „avem femeie se serviciu şi la bloc şi măturători pe stradă, pe care-i plătim”, alții motivează că „și păsările trebuie să mănânce” sau că, pur și simplu, „în general toţi românii fac acelaşi lucru”.

„E mai simplu să imiţi ce fac alţii. Şi atunci dacă pe celălalt îl vezi că a aruncat pe jos, ce spui? Seminţele mele sau cojile mele ajung tot acolo unde au ajuns şi ale celuilalt”, spune sociologul Nina Mocănaşu.

Acest „sport naţional” este sursă de inspiraţie pentru mai multe trupe de umor. Scenetele nu sunt doar amuzante, dar pot fi şi educative.

„Să vorbeşti cu un actor despre spartul seminţelor este oarecum tautologic pentru că seminţele au o legătură directă cu uitatul la filme. Cine are curajul să spună că nu s-a uitat mâncând seminţe la un film cred că minte cu neruşinare”, spune actorul Dragoș Muscalu.

Chiar dacă autorităţile impun anumite reguli, trotuarele din România, scările de blocuri, parcurile şi locurile de joacă au în comun mormanele de coji de seminţe.

„Vezi peste tot în parcuri amendă pentru aruncatul seminţelor pe jos 100 de lei şi lângă cineva care scuipă seminţe pe jos. De la regulă până la respectarea ei e un pas destul de mare”, spune actorul Cosmin Bighei.

„Dacă reuşim să le arătăm oamenilor că unele obiceiuri sunt urâte, cu siguranţă ei vor învăţa şi nu vor consuma, cel puţin ostentativ, într-un spaţiu social”, spune Nina Mocănașu.

În spaţiul public apar peste noapte adevărate covoare de coji, de diferite culori. Foşnetul lor le atrage atenţia şi celor care nu încurajează un astfel de comportament. Din păcate, însă, nimeni nu poate să schimbe acest obicei.

„În ţările ceva mai civilizate decât România nu vezi pe jos pături întregi pe jos de coji de seminţe, poate le mănâncă mai discret, le mănâncă acasă, poate soluţia ar fi să se servească în meniurile restaurantelor”, spune Cosmin Bighei.

Românii îşi doresc să locuiască într-o ţară civilizată, însă drumul lung până acolo rămâne presărat cu coji de seminţe.

 

Urmăreşte Digi24.ro şi pe FACEBOOK şi TWITTER!

COMENTEAZA!