Este unul dintre cele mai grandioase edificii arhitecturale din întreaga lume: Turnul Eiffel. La 125 de ani de la construirea sa în cartierul Champs de Mars din Paris, turnul din oţel a devenit pentru milioane de turişti o atracţie irezistibilă, muză pentru regizorii de film, inspiraţie pentru artişti, simbol al destinaţiilor boeme şi… subiect de legendă. La o simplă căutare pe internet celebrul turn este construit din oţel „Made in Reşiţa”.

Embed:

Turnul Eiffel, cel mai cunoscut simbol al Parisului, este vizitat, anual, de aproape 7 milioane de turişti. Colosul din oţel are o valoare estimată la aproape 450 de miliarde de euro, cu mult peste cea a Colosseum-ului din Roma sau a celebrei Sagrada Familia din Barcelona.

Turnul a fost inaugurat, în anul 1889, cu prilejul Expoziţiei Universale de la Paris, care a celebrat 100 de ani de la Revoluţia franceză.

Puţini ştiu, însă, că la momentul construcţiei sale, de către celebrul arhitect Gustave Eiffel, turnul a devenit cea mai înaltă clădire din Paris şi a fost considerat, de boema pariziană, „inutil şi monstruos".

Cu timpul, Turnul Eiffel a devenit nu doar inima Parisului, ci şi principala sursă de inspiraţie, tocmai pentru marii săi contestatari, pictori, scriitori, poeţi, iubitori de artă francezi şi nu numai.

Turnul Eiffel a stârnit controverse, a scris istorie şi a născut legende.

Multe dintre ele ne privesc pe noi, românii.

În perioada regimului comunist, în anul 1971, ziarul „Flamura Prahovei” a publicat un articol intitulat „Turnul Eiffel şi linia ferată Ploieşti-Predeal”.

În articol se menţiona faptul că arhitectul Gustave Eiffel ar fi preluat tehnologia de construcţie a colosului parizian după o invenţie a marelui inginer român... Gheorghe Pănculescu. Metoda de construcţie a Turnului Eiffel, care i-a fost atribuită, a presupus o tehnologie de îmbinare a plăcilor din oţel cu nituri. O tehnică pe care, spun legendele locale, inginerul român i-ar fi prezentat-o marelui Eiffel... pe două căruţe.

Gustave Eiffel ar fi preluat metoda de construcţie în urma unei vizite în România, în perioada 1878-1879, în care a inspectat lucrările la calea ferată Ploieşti-Predeal. Ziarul Flamura Prahovei a scris, în anul 1971, că arhitectul francez i-ar fi adus, ulterior, mulţumiri inginerului român în cartea sa „Communications sur les travaux de la tour de 300 m”.

Ion Bocioacă este profesor de istorie în Vălenii de Munte, oraşul natal al lui Gheorghe Pănculescu. Pentru localnici, Pănculescu rămâne un erou. Cel care a construit Turnul Eiffel.

„Multă vreme lumea n-a ştiut. Şi a zis domnule, a construit Turnul Eiffel, nu că a adus acolo nu ştiu ce contribuţie dar a construit”, spune Ion Bocioacă.

În anul 2005, profesorul Ion Bocioacă a publicat o carte intitulată „Gheorghe Pănculescu, legendă şi adevăr”, în care a cercetat, printre altele, şi legăturile dintre marele inginer român şi arhitectul Gustave Eiffel. Cartea a fost publicată în baza unor documente pe care le-a obţinut de la un urmaş al lui Gheorghe Pănculescu.

Istoricul susţine că în cartea sa, Gustave Eiffel nu face, de fapt, nicio referire la inginerul român.

Locuitorii din Vălenii de Munte, oraşul natal al lui Gheorghe Pănculescu, cred, cu tărie, că invenţia românului a stat la baza Turnului Eiffel. Copiii pictează la orele de desen… Turnul Eiffel.

Istoricul Ion Bocioacă susţine că nu există dovezi nici pentru legenda, conform căreia pe cele 2.500.000 de nituri ale Turnului Eiffel ar fi fost gravate iniţiale ale inginerului român.

Bocioacă nu crede că între Gustave Eiffel şi inginerul român ar fi fost o relaţie apropiată.

Pe site-ul oficial al Turnului Eiffel, francezii nu fac nicio referire la presupusa origine românească a Turnului Eiffel nici în ceea ce priveşte oţelul despre care s-a spus ca ar fi fost fabricat la uzilele Reşiţa.

Pe turn scrie...altceva.

Urmăriţi reportajul integral în materialul VIDEO

 

 

Urmăreşte Digi24.ro şi pe FACEBOOK şi TWITTER!

COMENTEAZA!