Riscul ca teroriștii să încerce un atac nuclear care "ar schimba lumea" este o realitate, a susținut președintele Barack Obama în cadrul Summitul Securității Nucleare. La începutul lunii aprilie, lideri mondiali, inclusiv președintele Klaus Iohannis, și-au luat angajamente pentru a reduce posibilitatea unei astfel de tragedii. 

Foto: Gulliver/GettyImages

Statul Islamic, atacurile teroriste și securitatea nucleară

Faptul că atacurile de la Bruxelles s-au petrecut cu o săptămână înaintea Summitului de la Washington nu a făcut decât să sublinieze amenințarea pe care o reprezintă terorismul nuclear. După atentate, guvernul american și autoritățile belgiene au convenit să extindă cooperarea bilaterală în domeniul securității nucleare. Această decizie a fost precipitată de faptul că doi dintre suspecți (frații El Bakraoui) au monitorizat locuința unui expert belgian pe probleme nucleare în vederea obținerii de material nuclear pentru o bombă murdară (care conține material nuclear sau radiologic).

Statul Islamic nu ar ezita să folosească o bombă nucleară sau una murdară, a susținut președintele american. Detonarea unei astfel de bombe într-o zonă de importanță strategică ar avea un efect devastator asupra unei întregi țări, regiuni sau la nivel global — chiar dacă numărul victimelor ar fi redus în primă instanță. De exemplu, contaminarea radiologică a unor noduri comerciale importante precum portul din Rotterdam ar provoca daune economice imense la nivel global și ar deraia rutele comerciale internaționale timp de câteva decenii.

Din nefericire, prioritatea acordată de guverne pericolului reprezentat de terorismul nuclear nu este în totalitate împărtășită de trusturile industriale nucleare. În cadrul unor evenimente organizate în Washington cu prilejul Summitului, diferite companii au afirmat că scenariul unui atac terorist cu bombă murdară este foarte puțin probabil. În SUA, această atitudine este justificată de standardele ridicate de securitate. Problema este că nu toate firmele și companiile din sectorul nuclear la nivel mondial au experiența și resursele necesare pentru a implementa aceste norme.

Zona Europei de est rămâne vulnerabilă în fața rețelelor de crimă organizată datorită corupției, sărăciei și ineficienței statului de drept. Actualul conflict din Donbass precum și situația din Transnistria accentuează porozitatea granițelor și subminează abilitatea autorităților de la Kiev și de la Chișinău de a controla și de a preveni traficului ilicit cu materiale nucleare și surse radiologice.

România și securitatea nucleară

Carențele din domeniul securității nucleare la nivel global sunt evidențiate în Indicele pentru Securitatea Nucleară realizat de Nuclear Threat Initiative în 2016, conform căruia țări precum Pakistanul, India, Israelul, Iranul sau Coreea de Nord sunt cel mai puțin pregătite să prevină furtul materialelor nucleare și tentativele de sabotaj.

România este pe locul 15 din 152. Țara noastră a obținut scorul maxim la respectarea normelor internaționale și angajamente și capabilități interne. Subcategoriile unde România a obținut punctaje sub medie se referă la buna guvernare și la corupție. Aceste două aspecte nu se referă în mod specific la programul nuclear al țării noastre, ci la întreaga societate românească.

Eliza Gheorghe, cercetător postdoctoral Universitatea Harvard, analist senior ROEC

România a implementat o serie de măsuri de-a lungul anilor, pentru securizarea infrastructurii și instalațiilor din programul atomic autohton și pentru prevenirea traficului cu materiale nucleare, conform unui studiu pe care l-am efectuat în 2013. De exemplu, majoritatea punctelor de trecere a frontierei, porturile și aeroporturile românești sunt echipate cu senzori pentru depistarea materialelor nucleare și surselor radiologice. De asemenea, diferitele organizații implicate direct în combaterea traficului nuclear (precum Poliția de Frontieră) participă în mod regulat la sesiuni de training oferite de agenții naționale și internaționale specializate (Comisia Națională pentru controlul Activităților Nucleare - CNCAN, AIEA, Comisia de reglementare în domeniul nuclear și Administrația Națională pentru Securitatea Nucleară a SUA).

Pentru România, consecințele unei schimbări majore în politica SUA din domeniul securității nucleare ar fi considerabile, nu atât în privința materialelor nucleare și surselor radiologice aflate pe teritoriul țării noastre, cât mai ales în privința combaterii rețelelor de traficanți care operează în regiune. Cu alte cuvinte, dacă viitoarea administrație de la Washington ar decide să reducă fondurile dedicate asistenței țărilor din Europa de Est în domeniul securității nucleare, România nu ar fi afectată în mod direct (dat fiind faptul că în momentul de față infrastructura pentru combaterea traficului nuclear este deja instalată). Însă, ar putea fi afectată în mod indirect din cauza caracterului transfrontalier al amenințării reprezentate de traficul ilicit cu materiale nucleare — spre exemplu, zona Donbass, pe care autoritățile de la Kiev nu o mai controlează, poate adăposti rețele de traficanți care pot ajunge și în țara noastra.

Securitatea nucleară — progresul a fost considerabil, dar ne putem aștepta la schimbări negative: relații dificile cu Rusia sau un președinte american precum Donald Trump

Summitul Securității Nucleare a fost ultimul eveniment din seria organizată de Președintele Barack Obama, care a identificat în discursul de la Praga din 2009 terorismul nuclear ca fiind cea mai severă amenințare la adresa securității globale.

Din momentul venirii lui Barack Obama la Casa Albă în 2009, 2965 kg de uraniu înalt îmbogățit au fost repatriate din țări precum România, Ucraina, Ungaria, Republica Cehă, Uzbekistan sau Chile — această cantitate de material nuclear ar fi fost suficientă pentru mai mult de 100 de bombe nucleare, conform unui studiu realizat de NTI. Practic, combustibilul folosit în reactoarele de cercetare sau de putere din țările menționate provenea fie din Rusia, fie din SUA, acestea neavând capacitatea de a îmbogăți uraniul pe cont propriu.

În ciuda acestor succese, există o serie de vulnerabilități:

  • 1. Reducerea fondurilor alocate de SUA securității nucleare internaționale și înrăutățirea relațiilor dintre Rusia și SUA.

În cadrul Summitului au fost adoptate cinci planuri de acțiune și 18 noi angajamente de grup, dar întrebarea rămâne în ce măsură aceste promisiuni vor deveni realitate, în contextul în care în 2017 bugetul alocat de administrația americană securității nucleare la nivel internațional va fi mai puțin de jumătate decât în 2012 (400 milioane de dolari comparativ cu 800 milioane de dolari).
O mare parte din reducerea fondurilor este rezultatul sistării cooperării cu Rusia. În ianuarie 2015, ca urmare a tensiunilor dintre Moscova și Washington datorită anexării Peninsulei Crimeea, Federația Rusă a anunțat SUA că nu mai este interesată în programele de asistență privind armele de distrugere în masă.
Rusia deține importante cantități de material nuclear și de surse radiologice, motiv pentru care încetarea cooperării cu SUA poate avea ca efect slăbirea eforturilor de prevenire a terorismului nuclear.

  • 2. Venirea la Casa Albă a unui președinte pentru care securitatea nucleară nu constituie o prioritate.

La sfârșitul lunii martie, Donald Trump și-a manifestat deschiderea față de un scenariu în care Japonia și Coreea de Sud ar dobândi arme nucleare pentru a descuraja și a bloca politica de agresiune a Coreei de Nord. Aceste afirmații au fost criticate de Președintele Obama în cadrul Summitului Securității Nucleare, dat fiind faptul că mai mulți șefi de stat din Orientul Îndepărtat și-au făcut cunoscută îngrijorarea față de poziția lui Trump. Deși Trump nu a indicat până în acest moment nicio intenție de a deprioritiza securitatea nucleară, legătura dintre proliferare și terorismul nuclear este evidentă: cu cât există mai mult material fisil (necesar pentru fabricarea armelor nucleare), cu atât crește pericolul ca acesta să fie pierdut sau furat și să ajungă în posesia grupărilor extremiste. Trump pare să fie adeptul unei poziții radicale în privința combaterii terorismului. În august 2015, candidatul republican a declarat că nu ar ezita să folosească arme nucleare împotriva Statului Islamic.

Foto: presidency.ro

Noi direcții ale României, după Summitul Securității Nucleare

România și-a asumat patru noi angajamente cu prilejul acestui eveniment, și anume:

  • 1. consolidarea capacităților naționale pentru investigaţii criminalistice în domeniul nuclear;

  • 2. îmbunătățirea securității transportului materialelor nucleare şi radioactive prin implementarea unui sistem-pilot de depistare a circulaţiei şi transportului surselor radioactive;

  • 3. dezvoltarea și implementarea unui curs naţional de training pe tema culturii securității nucleare;

  • 4. o nouă contribuție voluntară la Fondul de Securitate Nucleară al Agenţiei Internaționale pentru Energie Atomică.


Aceste angajamente nu reprezintă un motiv de îngrijorare și nu indică existența unor lipsuri la nivelul infrastructurii din țara noastră. Ele decurg nu numai din experiența pe care România a dobândit-o de-a lungul anilor în domeniul securității nucleare ci și din îmbunătățirea situației economice naționale. De exemplu, în privința celui de-al treilea angajament, dezvoltarea și implementarea unui curs național de training pe tema culturii securității nucleare va crește eficiența strategiei României pentru prevenirea traficului nuclear prin crearea unei culturi organizaționale comune între diferitele autorități și organizații care operează în acest domeniu.

Concluzii

La Summit au participat doar 53 de state, dintre cele 168 de membre ale Agenției Internaționale pentru Energie Atomică. Federația Rusă și țări ca Iranul sau Coreea de Nord nu au fost prezente la acest ultim eveniment. Un obiectiv principal al Președintelui Obama înainte de a pleca de la Casa Albă a devenit menținerea interesului pe subiect. Totuși, un pas important în direcția consolidării regimului securității nucleare a fost realizat prin ratificarea unui amendament propus încă din 2005 la Convenția pentru Protecția Fizică a Materialelor Nucleare care criminalizează furtul materialelor nucleare și îmbunătățește standardele pentru securizarea materialelor nucleare. În viitor, eforturile țării noastre ar trebui să vizeze permanentizarea și instituționalizarea actualului regim. Pe de o parte, prin încurajarea altor țări membre ale AIEA să participe la Grupul de Contact pentru Securitatea Nucleară (forumul care va înlocui Summitul Securității Nucleare și care se întruni anual în paralel cu Conferința Generală a AIEA). Pe de altă parte, prin oferirea unui impuls necesar stabilirii de termene pentru îndeplinirea celor 18 angajamente de grup asumate la Washington.

Instalațiile nucleare reprezintă o țintă principală pentru extremiști, așa că statele trebuie să rămână cu un pas înaintea grupărilor teroriste.

Urmăreşte Digi24.ro şi pe FACEBOOK şi TWITTER!

COMENTEAZA!