România anului 1990 şi cea de astăzi. Între ele, 25 de ani de capitalism. Un sfert de secol care, pe lângă libertatea economică, le-a adus românilor şi libertatea de mişcare. Prinşi între grija zilei de mâine şi mirajul Occidentului ce le promitea o siguranţă pe termen lung, mulţi români au trecut graniţa spre un trai pe care îl considerau mai bun. Asta pentru că în urma lor vedeau fabrici ce se închideau şi o industrie care ceda tot mai mult teren în faţa intereselor imobiliare sau de altă natură.

Embed:

 

Între 1989 şi 2012 populaţia stabilă a României s-a redus cu peste 3,1 milioane de locuitori, arată datele Institutului Naţional de Statistică. Mai bine de trei sferturi din această scădere a fost determinată de migraţie.

Potrivit cifrelor oficiale, la 1 ianuarie 2013, peste 2,3 milioane de români erau plecaţi în străinătate de un an sau mai mult. În privinţa românilor care şi-au stabilit domiciliul în străinătate între 1989 şi 2012, datele statistice spun că numărul acestora se apropie de 460.000.

Cei mai mulţi dintre aceştia se aflau în Italia, peste 340.000, dar şi în Spania – 171.000, Marea Britanie şi Germania, unde erau sub 50.000 de români.

Pe de altă parte, într-un raport al Organizaţiei Internaţionale pentru Migraţie se estima că, în 2013, în străinătate lucrau 3,5 milioane de români.

Neoficial, însă, cifra românilor aflaţi la muncă în străinătate s-ar ridica la 4 milioane.

Cert este că cei plecaţi la muncă în străinătate ajută şi economia românească prin banii pe care îi trimit în ţară. Indiferent că sumele sunt folosite la ridicarea sau achiziţionarea de locuinţe, ori la cumpărarea de bunuri.

Dacă la începutul anilor 90, românii din străinătate trimiteau, anual, sume de ordinul milioanelor de dolari, în octombrie anul trecut, în ţară au ajuns 3,6 miliarde de dolari. În total, 53,4 miliarde de dolari au intrat în ţară, în ultimii 20 de ani, de la românii care muncesc în străinătate.

Migraţia sau restructurările mai ales din industrie au făcut ca numărul salariaţilor, de puţin peste 8 milioane în 1990, să se înjumătăţească în 2014. Astfel, conform Institutului Naţional de Statistică, anul trecut în România erau înregistraţi 4,4 milioane de angajaţi.

Judeţele fruntaşe de la începutul anilor 90 din punct de vedere al angajaţilor au ajuns să se confrunte cu o reducere drastică a numărului acestora. Prahova şi Constanţa, de exemplu, aveau peste 340.000 de angajaţi în 1990, iar după 23 de ani au ajuns să aibă aproape jumătate. Situaţii asemănătoare s-au înregistrat în judeţele Bacău, Braşov, Hunedoara şi Dolj.

Uzinele şi combinatele erau adevăraţi plămâni prin care multe oraşe din România respirau până în 1989. Dependenţa de o singură ramură industrială s-a dovedit însă aproape fatală într-o societate post-comunistă devenită tot mai reticientă la tot ce însemna industrie. Din mii de angajaţi, pe marile platforme industriale au ajuns să lucreze doar câteva sute.

La Sidex Galaţi, de exemplu, în 1990 erau 31.000 de salariaţi. În 2013, numărul acestora a ajuns la puţin peste 7.000.

Reduceri drastice de personal au avut loc de-a lungul anilor şi la cea mai veche fabrică din România, UCM Reşiţa, sau la combinatele de la Hunedoara, Câmpia Turzii, Călăraşi sau Râmnicu Vâlcea.

În 1990, la Combinatul Siderurgic de la Hunedoara lucrau 20.000 de oameni. În 2012, numărul angajaţilor era de doar 600. La UCM Reşiţa, situaţia a fost la fel de dramatică, în 2013 mai lucrau aproape 1.500 de angajaţi, din 16.000, în 1990, iar la Câmpia Turzii, 200, din 10.000.

Decăderea marilor combinate industriale a atras după sine o schimbare a priorităţilor pe piaţa forţei de muncă. Astfel, dacă în 1990 cei mai mulţi români, adică aproape 37 de procente, lucrau în industrie, în 2014 agricultura, silvicultura şi pescuitul atrăgeau cea mai multă forţă de muncă.

Dacă industria a pierdut teren în ceea ce priveşte numărul de salariaţi, au fost domenii spre care tot mai mulţi români s-au îndreptat pentru a se angaja. Un exemplu este comerţul, unde anul trecut lucrau aproape 15 la sută din totalul angajaţilor, faţă 5% în 1990. Construcţiile, transportul şi învăţământul aproape şi-au păstrat procentele de angajaţi.

Români în străinătate, cifre oficiale, la 1 ianuarie 2013: 2.344.183 (plecaţi pentru 12 luni şi mai mult)

Şi-au schimbat domiciliul între 1990-2012: 458.821 de români

Români în străinătate: 3,5 milioane

Români în străinătate: 4 milioane (cifre neoficiale)

Unde au plecat românii

1. Italia - 341.296

2. Spania - 171.163

3. Marea Britanie - 40.378

4. Germania - 33.089

5. Franţa - 23.205

6. Grecia - 15.851

Bani trimişi în ţară de români

1994-2014 (octombrie): 53,4 miliarde dolari

Număr total salariaţi

1990: 8,2 milioane

2014: 4,4 milioane

Număr salariaţi pe judeţe

1991 - 2013

1. Prahova: 340.951 - 161.424

2. Constanţa: 312.683 - 167.739

3. Bacău: 242.043 - la 99.033

4. Braşov: 296.521 - 154.690

5. Hunedoara: 237.740 - 106.384

6. Dolj: 246.443 - 115.293

Oraşe monoindustriale

1. Sidex Galaţi

1990: 31.000 de angajaţi

2013: 7.115 angajaţi

2. Combinatul Siderurgic Hunedoara

1990: 20.000 de angajaţi

2012: 607 angajaţi

3. UCM Reşiţa

1990: 16.000 de angajaţi

2013: 1.460 de angajaţi

4. Combinatul Metalurgic Câmpia Turzii

1990: 10.000 de angajaţi

2014: 200 de angajaţi

5. Combinatul Siderurgic Călăraşi

1990: 6.500 de angajaţi

2013: 500 de angajaţi

6. Oltchim Râmnicu Vâlcea

1990: 7.000

2013: 2.744

Structura economică a României

1990

1. Industrie: 36,9%

2. Agricultură, silvicultură şi pescuit: 29%

3. Construcţii: 6,5%

4. Transport şi depozitare: 6,1%

5. Comerţ: 5%

6. Învăţământ: 3,8%

2014

1. Agricultură, silvicultură şi pescuit: 27,9%

2. Industrie: 20,8%

3. Comerţ: 14,5%

4. Construcţii: 7,5%

5. Transport şi depozitare: 5,0%

6. Învăţământ: 4,4%

Citiţi şi: 

Trei ani cu Digi24. Proiect jurnalistic unic: Generaţia X

Generația X|Digi24. Români în Marea Britanie – spiritul românesc, promovat la Londra 

Generația X|Digi24. Românii în Italia, de la „suntem sclavii lor” la „din client am devenit prieten” 

Povestea oraşului Turda: de la industrializare la turism 

Mărire şi decădere la Hidromecanica 

Orşova, oraşul care se stinge cu fiecare om care pleacă de acolo 

Antreprenoriatul cu jumătate de normă - trei idei de afaceri 

Colosul industrial IMUM (Medgidia), vândut la fier vechi

Mărirea și decăderea Calafatului 

Români care s-au reinventat. De la sudori, la cofetari 

Generația X|Digi24. Românul care face proiecte pentru ţări mai bune 

România dintr-un bloc de locuinţe 

La ţară sau la oraş? 100.000 de români renunţă anual la apartamentele la bloc  

Cea mai tânără alpinistă. Fetiţa care a intrat în Cartea Recordurilor 

Generaţia X|Digi24. O mică Românie în inima Italiei

Generația X|Digi24. Jurnalistă, avocată, mamă, femeie de afaceri. O româncă din Sibiu a parcurs drumul succesului la Londra 

GENERAŢIA X| Digi24. Tinerii valoroşi pe care îi pierde România an de an 

GENERAŢIA X|Digi24. Povestea unuia dintre milionarii IT-ului din România 

GENERAŢIA X|Digi24. Un român a devenit consilier municipal în Spania

Generația X|Digi24. Drumul de la aur la fier vechi 

GENERAŢIA X|Digi24. Povestea românului care a ajuns consilier al vicepreşedintelui BEI

Generația X|Digi24. Românul care face case de lux pentru britanici

Generația X|Digi24. Și-a deschis un restaurant în România, după aproape 12 ani de muncă în Italia

Generația X|Digi24. Valea Jiului, cronica unui jaf de 25 de ani

Generația X|Digi24. O familie de români perfect integrată în Spania

Româncă de 46 de ani, studentă la Drept şi şoferiţă de autobuz în Spania

Victor Prisăcariu, cercetător la Oxford: Există probleme și în Europa, în America, în Asia, dar noi nu le vedem decât pe ale noastre

Generația X|Digi24. După 30 de ani în fabrica Nicolina, Neculai Alexa a trebuit să o ia de la capăt în Italia 

GENERAŢIA X| Digi24. Povestea unei românce care a ajuns director de bancă în Spania 

Mătăsari, localitatea unde pe ruinele minelor nu creşte nimic: "Sărăcia ne-a adus aici şi aici murim" 

Generația X|Digi24. Învățătoarea care le predă limba română copiilor români și italieni

 

 

 

 


Urmăreşte Digi24.ro şi pe FACEBOOK şi TWITTER!

COMENTEAZA!