Legenda taurului care a dezgropat icoana Fecioarei Maria

Ciucă, despre renunțarea la Cîrstoiu: Era clar că nu există nicio speranță

Burduja: Să ne concentrăm pe viitor. Orice zi pe care o pierdem în aceste cancanuri – ce a fost, cine a fost – este o zi pierdută

Romașcanu: Niciodată să nu spui niciodată. Am avut un doctor bun candidat, dar n-a putut să ducă lupta

Nicușor Dan: „Bătălia se dă în continuare între mine și Piedone”

Gaz periculos depistat în școli și grădinițe din 16 județe. E considerat unul dintre factorii de risc pentru cancerul pulmonar

Ce spun bucureștenii despre retragerea lui Cîrstoiu

Un tren a luat foc în mers în Canada

Claudiu Manda și Rareș Bogdan, în topul absenților din Parlamentul European

România vrea să cumpere vehicule militare din Coreea de Sud

La 15 kilometri de Arad, Mănăstirea Hodoş - Bodrog este înconjurată de legende. Se spune că taurul unui cioban, pe nume Hodoş, a dezgropat pe aceste meleaguri o icoană a Fecioarei cu pruncul, iar localnicii au ridicat pe acel loc o biserică, impresionaţi de descoperire. Coarnele taurului din legendă dar şi icoana care stă la originea mănăstirii pot fi văzute şi astăzi de cei care trec pragul bisericii vechi.

„Nu se ştie anul precis, dar specialiştii consideră că această icoană este din jurul anului 1000. Este una dintre cele mai vechi icoane care se păstrează în părţile acestea”, spune părintele Nestor, stareţ al mănăstirii între 1991 şi 2015.

Prima atestare istorică a mănăstirii datează din 1177 dintr-o diplomă a regelui Ungar Bela al III-lea. Au urmat vremuri grele, dar mănăstirea le-a supravieţuit miraculos.

„Dacă icoana Maicii Domnului a stat la baza acestei Mănăstiri, icoană făcătoare de minuni, tot prin mai multe minuni Mănăstirea s-a păstrat”, adaugă părintele Nestor.

Tătarii au incendiat-o la 1241. A renăscut, din propria cenuşă, un secol mai târziu.

„În a doua jumătate a secolului al XIV-lea se face această biserică în care ne aflăm noi, după modelul celorlate biserici care erau în zonă, stilul triconc cu bizantin. Asemănătoare cu cea de la Mănăstirea Cozia, cu biserica de la Ostrovul Călimăneştilor şi cu celelalte, chiar Tismana”, povestește părintele Nestor.

O legendă locală spune că o parte din materialul pregătit pentru biserică a fost folosit în altă parte, astfel că tencuiala nu a mai ajuns pentru tot exteriorul construcţiei. Peretele nordic a fost păstrat netencuit până astăzi. În zidăria bisericii sunt şi cărămizi de origine romană. În secolul XVII, armata lui Eugeniu de Savoya, eliberatorul Banatului de sub turci a salvat biserica de la distrugere. Câţiva ani mai târziu însă, existenţa mânăstirii a fost pusă în pericol tocmai de urmaşii celor care au salvat-o.

„Mai întâi a scăpat de la distrugere atunci când Maria Tereza a ordonat dărâmarea mânăstirilor ortodoxe din Banat şi Ardeal. Iar mai apoi, la începutul secolului XIX era să fie inundată de Mureş, care până în 1830 curgea prin această curte interioară”, relatează Dan Codre, reporter Digi24.

„În perioada comunistă mănăstirea a funcţionat. Chiar în urma acelui decret de la 1960 prin care au fost închise foarte multe mănăstiri. Mănăstirea de aici s-a păstrat, cu un personal foarte redus, doar trei persoane au rămas atunci aici, care au continuat făcând slujbe şi rugăciuni”, completează părintele Nestor.

Anual, mii de turişti vin la Mănăstirea Hodoş - Bodrog. De Paşte e adevărat pelerinaj.

„Pot simţi istoria în clădiri, case vechi, chiar dacă sunt dărâmate. De asemenea, toate aceste biserici ortodoxe, catedrale. Este pur şi simplu fantanstic”, spune o femeie.

Mănăstirea Hodoş Bodrog pare să trăiască o nouă perioadă de înflorire. În ultimii ani, întreg complexul a fost restaurat, a fost mărită curtea mănăstirii şi au fost construite o nouă clopotniţă şi o nouă poartă de intrare.