RAPORT DE ȚARĂ. Salina de la Turda, „perla” turismului din Cluj

Data publicării:
salina cluj

Sute de mii de vizitatori vin în fiecare an în capitală culturală şi economică a Transilvaniei, care ascunde o istorie veche de peste două mii de ani. Pentru a-i descoperi frumuseţile, călătoria oricărui turist începe cu Biserica Româno-Catolică şi Piaţă Unirii şi continuă cu centrul vechi, boema Piaţă a Muzeului, Dealul Cetăţuii pentru o vedere panoramică a oraşului sau Grădina Botanică. Însă cea mai mare atracţie a judeţului e Salina de la Turda.

Oraşul din subteran cum îi spun localnicii Salinei Turda este un loc care, cu siguranţă, va rămâne o amintire specială în sufletele şi mintea turiştilor care au vizitat-o. Lumea subterană se dezvăluie pas cu pas. Folosită drept depozit de brânzeturi pe vremea comunismului, salina Turda a fost redeschisă în scop turistic în 1992.

Comoara din adâncuri a primit însă strălucirea pe care o merită după modernizarea începută în 2008. S-au investit aproape șase milioane de euro, în mare parte din fonduri europene, timp de doi ani. Acum, salina de la Turda e un adevărat muzeu de istorie a mineritului în sare, împletind istorie şi legendă, dar fiind în acelaşi timp şi o zona de agrement.

Rezultatele nu au întârziat să apară. De la 60.000 de vizitatori, cât avea în medie înainte de marea investiţie, salina atrage acum peste 350.000 de turişti anual. Astfel, în 2012, proiectul salinei a fost desemnat cel mai valoros din România, câştigând locul I dintre cele 700 de proiecte înscrise în competiţie. Iar cei care aleg să vină aici, în timpul verii, se pot bucură şi de o baie în lacurile sărate de la Durgau.

Istoria exploatării

Exploatarea „muntelui de sare”, care se întinde pe 45 de kilometri pătraţi, a început în 1690, iar pereţii minelor păstrează încă urmele uneltelor folosite odinioară. Salina din Turda este singura din România şi printre puţinele din Europa unde sarea s-a extras doar manual, cu ciocane pentru tăiat sarea, baroase şi pene de oţel. Crivacul, un utilaj uriaş construit din lemn de brad folosit pentru transportul sării, este păstrat şi astăzi pe locul unde a fost instalat iniţial. Era acţionat de cai care au servit în cavaleria austriacă, iar sarea ajungea de la Turda în tot imperiul austro-ungar.

„Toate marile încăperi, minele şi galeria de transport poartă denumirile casei imperiale de Habsburg. Frantz Joseph e galeria şi sunt minele Maria Terezia, Rudolf, Joseph”, spune Florin Vulturar, manager de turism la Salina Turda.

Pentru că aici nu s-a folosit explozibil, aerul e foarte curat. Medicii îl recomandă pentru tratarea unor afecţiuni respiratorii, de aceea în salina a fost amenajată şi o sala de tratament.

Cei dornici de mişcare au la dispoziţie un teren de minigolf, o pistă de bowling, dar şi mese pentru biliard ori tenis de masă. Cei mici se pot juca în voie în părculeţul cu tobogane, iar romanticii pot admira panorama din roată mare cu şase gondole sau pot să facă o plimbare cu barcă pe lacul sărat, aflat la 120 de metri adâncime.

„Este un loc unic în România, unic în lume. Pot găsi aici un oraş subteran. Noi încercăm să dezvoltăm acest oraş, să mai deschidem o nouă mînă undeva în 2014”, spune Nemeş Lucian, viceprimarul din Turda.

Modernizarea salinei a contribuit major la dezvoltarea zonei. Autorităţile locale au demarat un alt proiect de amploare: Complexul Balnear şi Spa, ce îşi va deschide porţile în toamna acestui an. Odată cu salina a fost modernizat şi ştrandul Durgau din apropiere. Apa este indicată pentru tratarea afecţiunilor reumatismale, de circulaţie periferică sau ginecologice.

Cheile Turzii, frumusețe sălbatică

Nu prea departe, Cheile Turzii dezvăluie un peisaj superb cu stânci înalte şi abrupte, creste ascuţite şi turnuri de piatră, de o rară sălbăticie unde trăiesc peste 1000 de specii de plante, animale şi fluturi.

Cheile Turzii au peste trei kilometri lungime şi o rezervaţie complexă care adăposteşte peste 60 de peşteri.

Reporterii Digi24 au mers și în alte chei, mai puţin cunoscute, dar des vizitate de pasionaţii sporturilor extreme: Cheile Turenilor. Sunt greu de străbătut şi cunoscute în rândul iubitorilor de aventură. Au 29 de peşteri şi mai multe cascade.

La doar 18 kilometri de Cluj-Napoca se află Băile Cojocna, alese de turişti şi pentru relaxare, dar şi pentru tratament.

Situat la 60 de kilometri de Cluj-Napoca, satul Sâncraiu e poartă de intrare în Munţii Apuseni. În zare, se văd culmile semeţe. Turiştii găsesc aici 40 de pensiuni care păstrează spiritul autentic, tradiţional al locului.

„Sunt turişti care au fost prima dată acum zece ani aici şi e diferenţa foarte mare, fantastică. Deci nu pot recunoaşte satul. Dar şi acum avem ciurda de vaci şi de bivoliţe care este o atracţie foarte mare”, spune Vincze Istvan, proprietar de pensiune.

Musafirii sunt „omeniţi” cu bucate simple. Numai cei care le-au degustat pot să spună însă cu mâna pe inima că supa de agrese cu carne afumată e cum nu se poate de bună. Preţul e mai mult decât accesibil: 35 de pei pentru o persoană.

Cei mai mulţi turişti vin din străinătate. Îi aşteaptă o seară de neuitat în stil tradiţional românesc şi unguresc, căci e vorba de Cluj, un loc al interferenţelor culturale. Mâncarea, muzica şi palica de prune garantează, ca de fiecare dată, o petrecere pe cinste.

Campania RAPORT DE ŢARĂ Digi24

Timp de 21 de săptămâni, campania RAPORT DE ŢARĂ face radiografia României reale, în aşteptarea regionalizării. În fiecare zi, la orele 9, 13 şi 19, reporterii Digi24 transmit în direct din două judeţe ale ţării, cu atuurile şi punctele lor slabe. Susţine-ţi judeţul în campanie! Indiferent de unde ai fi, intră pe raportdetara.digi24.ro şi votează judeţul preferat.

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Partenerii noștri