DIN|interior. ADN-ul românilor, la control. Ce secrete din trecut ne arată studiile genetice

Data publicării:
laborator genetic

În prezent, istoria se îmbină cu genetica. Informaţii despre civilizaţii dispărute se ascund în ADN-ul oamenilor de astăzi. Un studiu lansat în urmă cu un an ar putea dezvălui tipare genetice vechi de mii de ani. Ne-ar putea arăta urme ale populaţiilor care au contribuit la bagajul nostru genetic. 

Cum se citeşte ADN-ul unui popor

Pe scurt, testele pentru aflarea originilor unor grupuri etnice se numesc studii ADN populaţionale. Studiile populaţionale considerate relevante ştiinţific implică recoltarea de probe de la cel puţin 200 de persoane.

Un studiu populaţional începe în primul rând prin selectarea populaţiei pe care vrei să ţi-o analizezi. (...) Vreau să analizez 400 de oameni, îi împart la 40 de judeţe. (...) Ulterior probele de salivă, de mucoasă, de sânge, de ţesut sunt aduse la laborator, extras ADN-ul şi ulterior se fac analizele respective”, explică procedura Mihai Toma, cercetător în cadrul Catedrei de Genetică, Facultatea de Biologie, din cadrul Universitatăţii din Bucureşti.

Luis Popa, specialist în genetică umană şi, în prezent, director-adjunct al Muzeului Naţional de Istorie "Grigore Antipa", a fost, în urmă cu câţiva ani, beneficiarul unei burse în Italia, unde a participat la studii populaţionale. Acesta a explicat pentru emisiunea „Din|interior” că astfel de studii nu duc neapărat la explicaţii legate de strămoşi din secole mai recente, cum ar fi dacii şi romanii din lecţiile de istorie. Ci la populaţii mult mai vechi, unele chiar şi de zeci de mii de ani, ce şi-au lăsat „amprenta” genetică în ADN-ul românilor de azi.

Un test ADN populaţional arată structura genetică a populaţiei ne arată cum se compară structura genetică a populaţiei de aici cu cea a unei populaţii de acolo, cât de asemănătoare sunt. La nivel genetic suntem cumva înrudiţi toţi, dar ceea ce se numeşte astăzi slav sau latin sunt termeni care au o origine relativ recentă. Astea sunt chestii care s-au întâmplat acum 1.000 de ani. În timp ce testele acestea genetice se referă la momente în timp mult mai îndepărtate, atunci când a fost colonizată Europa. Vorbim de oamenii preistorici. Nu are nicio legătură cu actuala configuraţie politică a Europei sau ceva de genul acesta. Studiile au valoare ştiinţifică pentru a înţelege cum anume au evoluat populaţiile umane, cum anume a fost colonizat actualul teritoriu al Europei, după cum aceeaşi întrebare se pune "Cum a fost colonizată lumea?"”, spune Luis Popa.

Un studiu pe 400 de români

Unele lecţii de istorie s-ar putea schimba în funcţie de cercetările care se derulează chiar în laboratoare genetice aflate la Bucureşti. Florin Stanciu este genetician şi face parte dintr-un grup extrem de restrâns de cercetatori care privesc istoria „la microscop”: în prezent, studiază ADN-ul mitocondrial al românilor (ce ţine de genele moştenite pe linie maternă), într-un proiect comandat de cercetătorii italieni de la Universitatea din Ancona. Este cel mai mare test pe ADN mitocondrial derulat pe români, de până acum.

Vrem să aflăm care este structura populaţiei româneşti pe linie maternă. (...) Ar reflecta cumva populaţia locală şi, evident, răspunsul la ceea ce suntem noi ca români, ce reprezintă, care este constituţia populaţiei de pe teritoriul României”, spune Florin Stanciu.

Italienii cercetează genetica imigranţilor din peninsulă. Timp de câteva luni, geneticianul român a recoltat ADN de la 400 de persoane din toată ţara. Pentru a aduna voluntari, a popularizat demersul printr-un articol de ziar. A fost surprins de reacţia oamenilor.

Făcându-l public, mediatizându-l, am descoperit foarte mulţi oameni atraşi de acest domeniu. În momentul de faţă avem trei loturi analizate, din patru. Ele sunt, trec prin procese specifice de laborator(...) facem nişte analize statistice la nivelul întregii populaţii, în care haplogrupuri sunt dominante, prin haplogrup însemnând familii de ADN mitocondrial - pe teritoriul României după care le vom putea compara cu populaţiile din jur, cu ceea ce s-a mai publicat în publicaţiile de specialitate şi o să avem, practic, o idee de ansamblu asupra a ceea ce înseamnă populaţia românească din perspectiva acestei linii”, explică geneticianul.

Concret, studiul ar putea arăta ce populaţii se aflau pe teritoriul de astăzi al României, în urmăm cu mii de ani, chiar dinainte de daci sau romani. Rezultatele pot indica inclusiv primele migraţii umane, din Africa spre Europa. Concluziile vor fi publicate în toamna acestui an. Ce informații se cunosc însă până acum? „Nu există diferenţieri, eu ştiu, etnice sau de altă natură, însemnate, care să ne facă să fim o populaţie distinctă faţă de alţi europeni. Genetica demontează orice segregare populaţională pe etnii şamd”, spune Stanciu.

Voluntari la un studiu de bază

Românii care au participat voluntar la studiu încă mai aşteaptă rezultatele. O parte le-au primit, însă. Unii s-au înscris pentru că sunt pasionaţi de ştiinţă. Alţii din curiozitate faţă de trecutul familiilor lor. Tina Petroiu şi Elena Perieteanu nu se cunosc, însă amândouă au crezut că este o idee bună să participe. Ambele au primit rezultatul testului ADN.

Pe mine nu mă interesau originile, ci doar participarea la un proiect ştiinţific şi să înţeleg cam ce înseamnă aceste modificări genetice şi cum am evoluat noi ca oameni. Cam asta a fost ideea participării mele. Acum ştiu că în următorii ani voi sta cu ochii pe toate studiile, pentru că sunt sigură că vor continua, se vor descoperi din ce în ce mai multe ramuri pe fiecare haplogrup şi o să fie interesant de văzut cam cum sunt staisticile. Cam cum suntem noi”, spune Elena Perieteanu.

Tina Petroiu adaugă însă că rezultatul studiului i-a confirmat unele glume făcute de colegii de muncă. „Îmi tot spun că am trăsături de rusoaică. Se pare că ADN-ul meu face parte din acelaşi grup al Romanovilor, din care au făcut parte şi Romanovii. Eu dintotdeauna am considerat că sunt o rasă europeană, uitaţi-vă la faţa mea, am eu trăsături de rusoaică? Dar asta m-a determinat, m-a convins ca în concediu acum să-mi petrec o foarte mare parte la Târgovişte, de unde sunt. Ieri fiind la părinţi în vizită chiar am întrebat-o pe mama "Pe unde a umblat străbunica?". Am să fac nişte cercetări ca să-mi aflu şi eu originile”, glumeşte Tina Petroiu.

Şi Enache Pope, un pensionar care locuieşte în Bucureşti, şi-a pus ADN-ul la dispoziţia ştiinţei. El însă încă mai aşteaptă să vadă ce „scrie” în genele sale. Este pasionat de tot ce înseamnă Italia. Pentru el, dovada supremă că suntem urmaşii Romei este existenţa Columnei lui Traian. Indiferent de ce va afla că scrie în ADN-ul studiat acum în Italia, el crede tot în latinitatea poporului român. „Nu văd cum ar putea să schimbe formarea poporului român... Nimeni nu poate! Ceea ce a intervenit în modificare genomului respectiv, asta e altceva. Dar faptul că avem columnă, că avem monumentul din Dobrogea. La urma urmelor eşti ceea ce eşti şi nu văd de ce să spună cineva ce eşti! Limba noastră deja este o probă, un element de latinitate”, este convins Enache Pope.

Românii şi originile slave

Geneticianul Florin Stanciu nu este la primul studiu legat de populaţia României. În lucrarea sa de doctorat a facut o analiză ADN populaţională, bazată pe probele genetice a 9.000 de persoane. A studiat ce s-a transmis, pe cale paternă în populaţie. A descoperit un tipar genetic mai degrabă predominant slav, pe lângă genele latine.

Suntem naţionalişti pentru că alegem să fim naţionalişti. Din perspectivă genetică suntem un amestec. Şi până la urmă este o etichetare subiectivă a fi sau a nu fi naţionalist pe un teritoriu pe care se umblă, se circulă liber. Există un studiu anterior făcut pe un lot de 9.000 şi ceva de persoane, care a constat în ADN nuclear şi care a reflectat că populaţia umană de pe teritoriul României este un amestec de influenţe. Între care slave, turcice, latine, greceşti şamd. Reiese faptul că, în momentul de faţă există un amestec extraordinar pe teritoriul României, dar, în trecut, din perspectivă genetică, există urmele migraţiei slavilor pe teritoriul României. S-au impregnat, s-a cantonat cumva acea migraţie de la nord la sud”, spune Florin Stanciu.

Originile trebuie să le aflăm!”

Există mai mulţi specialişti români intrigaţi de ce este scris în ADN-ul populaţiei. Cercetătorii unui laborator de genetică din Bucureşti şi-au propus să afle şi ei, pe cont propriu, din ce sunt românii "făcuţi". Deşi nu au ajuns la vreun rezultat final, geneticienii sunt de părere că studiul lor, început în anul 2012, ar putea schimba istoria. „Originile trebuie să le aflăm! E în interesul fiecărei naţiuni. Până la urmă şi a fiecărui cetăţean să-şi afle originea!”, crede Lorand Savu, genetician la Genetic Lab.

Acum doi ani am început acest proiect. Şi a fost cumva o ambiţie personală, pentru că sunt multe lucruri nelămurite, se vehiculează tot felul de teorii şi am zis să încercăm cumva să facem lumină, nefiind absolut neinfluenţaţi de absolut nimeni. Avem, să spun, nişte date preliminare, pe care nu le publicăm... Pentru că precizia acestor analize creşte odată creşterea numărului de markeri pe care îi folosim aici. Şi atunci am preferat să mai aşteptăm un pic şi să punem la punct protocoalele de lucru, astfel încât să ne apropie de realitate. Aş vrea să fac o mică analogie: orice populaţie e ca un cocktail şi la bar se pun straturi, straturi, straturi de diverse băuturi. Noi încercăm să găsim primul strat. Acuma dacă cumva mai mult de jumătate este vodcă nu poţi să tragi concluzia că primul strat a fost vodcă. Şi atunci trebuie un pic mai multă atenţie. Ne-ar place să credem că avem o origine mai specială, dar, repet, nu trebuie să fim influenţaţi de ceea ce ne-ar place nouă să fim şi ceea ce este în realitate. Din nefericire sau din fericire populaţia românească este un amestec extrem de complex, din punct de vedere genetic. Noi am fost poarta Apusului şi pe aici au trecut valuri şi valuri de populaţii care mai de care mai diferite”, e de părere specialistul.

Ce cred istoricii

Istoricii şi arheologii nu sunt deloc surprinşi că probele ADN recoltate de geneticianul Florin Stanciu arată că avem, printre altele, o puternică influenţă slavă. „Există o mai veche dispută despre ponderea anumitor elemente în etnogeneza poporului român. De obicei, lumea se gândeşte mai întâi la limbă, la alte domenii ale culturii şi abia mai târziu la domeniul greu de priceput pentru un om obişnuit al ponderii biologice al unui elemente sau altul în fiinţa poporului român”, spune prof. dr. Mircea Babeş, arheolog.

E inerent că populaţia României - şi lucrul acesta se reflectă în limbă - a reprezentat de-a lungul ultimilor 2000 de ani un melanj, un mixaj din mai multe populaţii. Fondul sigur că a fost daco-roman, dar ulterior şi-au adus contribuţia toate popoarele care au trecut peste noi, mai ales în prima mie de ani”, explică şi istoricul Dan Falcan.

Etapele propagandei

Dincolo de ADN, formarea poporului român a fost, de-a lungul istoriei, subiect de propagandă pură şi victimă a politizării excesive. Românii au fost, în diferite perioade, când doar urmaşii Romei, când doar ai dacilor, când ai slavilor, după cum au dictat vremurile, arată specialiştii consultaţi de reporterii emisiunii „Din interior”.

A existat o etapă - prima etapă a istoriografiei româneşti, secolul XVII, XVIII, XIX, când accentul a căzut foarte puternic, aproape exclusiv pe elementul latin. Era aproape patriotic, naţionalist să spui că noi, românii, suntem urmaşii latinilor. Pe măsură ce s-a edificat statul nostru naţional, lucrurile au început să se mai echilibreze. A fost pus în evidenţă elementul dac”, spune Dan Falcan.

Profesorul Mircea Babeş aduce în discuţie „cazul lui Neculai Densuşianu”, autorul cărţii Dacia preistorică, volum apărut după moartea acestuia. „Într-o anumită fază a vieţii lui a căzut şi el în ispita aceasta de a dovedi în chip patriotic, dacă vreţi, că noi suntem numai urmaşii dacilor, "cei de acasă", cei de aici, nu şi ai romanilor. Şi mergând mai departe cu exagerările a ajuns la a stabili că Dacia este un fel de buric al lumii, unde este înmagazinată toată înţelepciunea omenirii, toată mitologia, toată literatura s-a născut aici. În perioada interbelică, exagerarea dacismului a mai apărut pe buzele unor scriitori, unor autori de sorginte legionară”, spune prf.dr. Mircea Babeş.

După cel de-Al Doilea Război Mondial, sovieticii au profitat de urmele lăsate de slavi pe teritoriul României. Justificau astfel "înfrăţirea" cu Moscova. „Din fericire, cumva, chiar la începutul anilor 60, pe măsură ce autorităţile de la Bucureşti şi Gheorghe Gheorghiu-Dej au găsit cu cale să se îndepărteze de linia Moscove, să anuleze sovietizarea, rusificarea istoriei naţionale şi să o înlocuiască cu teoria tradiţională”, arată arheologul.

Ceauşescu se considera urmaşul lui Burebista”

Sub dictatura lui Nicolae Ceauşescu au fost aduse in prim-plan originile daco-romane. Mai mult, în unele cercuri se vorbea doar de prezenţa dacilor în acest spaţiu. „Nicolae Ceauşescu se considera urmaşul într-o linie directă a lui Dromichete, Burebista, Decebal, mă rog, Mihai Viteazu, toată pleiada de mari conducători ai românilor”, explică istoricul Dan Falcan.

În programul Partidului Comunist din 1975 se punea accentul pe convieţuirea daco-romană, pe etnogeneză, deci, daci cu romani, mai puţin slavi. Într-o anumită perioadă în timpul lui Ceauşescu, mai ales după 1976 a prins având teoria aceasta tracomană, a dacismului. Noi nu mai eram romani, eram daci, dar nu eram doar daci. Eram într-un fel proto-latini, de la noi plecaseră latinii spre Italia şi de fapt noi eram locul de origine a tuturor popoarelor europene. Dintr-o dată deveneam mult mai importanţi. De fapt, romanii deveneau urmaşii noştri, nu noi urmaşii romanilor. Această teorie persistă până în zilele noastre, din păcate lipsită de argumente”.

Genetica, doar unul dintre „ingredientele” unui popor

După tot acest trecut tumultuos, pot studiile genetice populaţionale să aducă dovezi noi pe care istoricii să-şi sprijine teoriile? Aceştia cred că nu doar biologia contează în "naşterea" unui popor.

Nu este deloc obligatoriu ca răspunsul pe care îl dă biologia, genetica, să spunem, să coincidă cu cel pe care îl dă istoria culturală, lingvistica sau arheologia. Ele, de fapt, privesc alte lucruri, chiar dacă la mijloc sunt, să spunem, geţii şi dacii, străromânii, românii”, spune prof. dr. Mircea Babeş.

Nu este doar o problemă românească. Studiile ADN populaţionale au devenit o preocupare constantă în majoritatea marilor universităţi ale lumii. La Oxford, în Anglia, de exemplu, cercetătorii au dezvoltat o hartă ADN a lumii care arată ce populaţii s-au amestecat, în perioada marilor migraţii.

Există deja laboratoare în lume care au iniţiat deja anumite proiecte de corelare a celor două tipuri, trei, să zicem, importante de date. Unul dintre ele este un laborator de la Universitatea Oxford, care au şi publicat de altfel în februarie 2014 un studiu semnificativ: o hartă de corelare a principalelor 100 de evenimente istorice din ultimii 4.000 de ani, corelată cu harta de profil genetic al populaţiilor. Au reuşit să coreleze profiluri genetice care să confirme migraţiile populaţiilor arabe sau migraţii ale populaţiilor din zone mediteraneene, din zona Asiei Mici, este chiar foarte interesant. Datele genetice n-au cum să infirme datele istorice”, spune prof.dr. Ileana Stoica, şef Catedra de Genetică, Facultatea de Biologie, Universitatea din Bucureşti.

Medicina viitorului, adevărata miză

Miza testelor populaţionale este însă mai degrabă una medicală, decât istorică. În prezent, se lucrează la identificarea unor gene care pot indica anumite boli. Se conturează un scenariu de film SF: orice om şi-ar putea schimba stilul de viaţă, în funcţie de ce îi este scris în ADN. Astfel de cercetări au loc şi în România.

Încercăm să găsim anumite variante genetice, care pot să confere risc de producere ale anumitor boli umane. Scopul este de a îmbunătăţii metodele de prevenţie, dacă se poate pentru boli care au un impact major asupra persoanei şi a familiei, scopul este de realizare a unor teste genetice prenatale. Cele mai multe afecţiuni sunt cauzate de interacţiunea dintre factorii genetici şi factorii de mediu. Nu se poate spune că există în România o boală specifică populaţiei din România, o boală tipică populaţiei din România, pe care să nu o mai găsim într-o altă populaţie”, arată Dănuţ Cimponeriu, cercetător la Catedra de Genetică, Facultatea de Biologie, Universitatea din Bucureşti.

Fiecare dintre noi, mai devreme sau mai târziu, în următorii ani, va avea un cip”, este de părere Alexandru Ecovoiu, lector în cadrula celeiaşi instituţii.Acolo va fi secvenţa genomului fiecăruia dintre noi, genotipul. Se uită bioinformaticianul, găseşte ce mutaţii sunt, îi spune medicului, medicul ştie în ce poziţie te afli.

Teste ADN, în manuale de istorie?

Pe planul istoric, genetica ne-ar putea da răspunsuri la întrebări fundamentale. Este însă pregătită România să afle adevărul ascuns în ADN?

„Lucrurile se vor schimba, fără îndoială! N-au cum să nu se schimbe dacă tu vii şi demonstrezi că de fapt tu nu eşti dac, ci eşti un precursor al dacilor şi dacii au fost, de fapt, un popor migrator! Limba fără îndoială că are rolul formator, dar nu poţi să ascunzi aspectele genetice. Şi aici este un amestec extrem de complex. Aşa am ajuns să fim, românii, o naţie cu totul şi cu totul specială şi lingvistic, dar şi genetic!”, crede geneticianul Lorand Savu.

Nu ştiu cât de pregătiţi suntem pentru asta”, adaugă însă Alexandru Ecovoiu. „După ce afli datele, le pui cap la cap - cine face treaba asta? Genetician, biochimist şi le pun la dispoziţia altuia. Cui? Istoricilor! O să le vadă, o să facă ochii mari. Politicienii, preoţii o să facă ochii mari!”.

Istoricii consultaţi de reporterii emisiunii „Din interior” sunt însă de părere că studiile ADN pe poporul român nu ar trebui trecute cu vederea fără o dezbatere.

Istoria întotdeauna se îmbogăţeşte. Nu văd ce ar fi rău ca aceste cercetări de paleogenetică să intre, să fie supuse dezbaterii publice, să fie băgate în manualele de istorie. Întotdeauna vor fi supăraţi, dar întotdeauna se trece peste lucrurile acestea şi important e adevărul istoric, să fie cât mai aproape de ceea ce s-a întâmplat în realitate în urmă cu sute de ani”, încheie istoricul Dan Falcan.

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Partenerii noștri