În România, sclavia nu a dispărut, se numește „trafic de ființe umane”. Anual, sute de copiii sunt forțați, de rețelele de crimă organizată, să se prostitueze, să fure și să cerșească, mai ales în marile orașe din Occindent. Traficanții obțin profituri de milioane de euro, iar în unele situații au complici funcționari publici, susțin procurorii DIICOT. Urmăriți un reportaj de Cătălin Deacu, Ionuț Duinea și Cristina Cileacu.

Embed:

În România ia amploare traficul de minori, o afacere murdară de milioane de euro. În fiecare an, sute de copii sunt fortați să se prostitueze, să fure și să cerșească, în marile orașe din Romania și din străinătate. Victimele sunt bătute, torturate și chiar ucise de traficanți.

Procuror DIICOT: „Traficul de persoane este una din cele mai grave infracțiuni ale lumii moderne. Este sclavia la ora actuală în lumea modernă”.

Iana Matei, director al Asociației Reaching Out România: „Definitoriu este umilința. Nu? Pentru că nu ai control asupra vieții tale și mai grav asupra corpului tău, care este al tău”.

Peste 60% dintre victime provin din familii sărace și dezorganizate din mediul rural, potrivit unui raport al Agenției Naționale Împotriva Traficului de Persoane. În jumătate din cazuri, traficantul este o cunoștiință sau chiar o rudă. Cea mai folosită metodă de racolare este promisiunea falsă a unui trai mai bun.

Ofițer Direcția de Combatere a Criminalității Organizate: „Înainte de recrutare, ei folosesc o perioadă de cunoaștere a victimei și încearcă să stabilească anumite slăbiciuni, anumite vulnerabilități. Dacă provin din medii sărace, dacă au o familie în care sunt probleme”.

Procuror DIICOT: „Indiferent dacă vorbim de constrângeri, induceri în eroare, este o victimă abuzată. Și în acel moment, victima respectivă nu are încredere în absolut nimeni, cu atât mai puțin în organele de poliție sau în organele judiciare”.

Iana Matei, director al Asociației Reaching Out România: „Consecințele sunt că vor rămâne la stilul acela de viață pe care l-au cunoscut. Au fost forțați să trăiască în felul acesta și spălați pe creier să creadă că nu merită mai mult decât atât și niciodată nu vor putea mai mult decât atât”.

Doi băieți, în vârstă de 15 și, respectiv, 13 ani, se bucură de libertate, de numai două luni. Între anii 2013 și 2015 au fost victime ale traficanților de persoane. Viața lor a fost ca un meci de ping-pong între interlopi.

Pentru a le proteja identitatea îi vom numi Marius și Andrei.

Monica Boseff, director al Fundației Ușa Deschisă: „Copiii ăștia au fost traficați pentru exploatare sexuală în cel mai mare caz de pornografie infantilă și trafic de copii de la noi din țară”.

Marius și Andrei provin din familii dezorganizate și trăiesc într-un sat sărac de la marginea Bucureștiului. În anul 2013, au fost racolați de proxeneți când se aflau la cerșit în Capitală. În schimbul unor promisiuni că vor primi mâncare și bani, copiii au fost obligați să vizioneze filme pentru adulți si au fost agresați sexual. Atunci, Marius avea 12 ani, iar Andrei, doar zece.

Marius: „Ne dezbrăca și ne filma. Ne făcea poze și le punea pe Facebook”.

Copiii marturisesc ca faceau tot ce li se cerea sub amenințarea armei.

Andrei: „El a luat cuțitul și cum ar veni să nu spunem la nimeni. Și ne-am speriat!”

Marius: „Avea cuțitul în mână, îl ținea așa la spate. Și noi l-am păcălit că vrem să mergem la toaletă și am fugit de la el din cameră. Și când a închis ușa striga pe scări. Dar până au auzit niște oameni”.

Băieții au scapat teferi din locuința proxeneților. Însă, calvarul lor nu s-a oprit aici. În anul 2014, au fost răpiți de alți traficanți, chiar din satul lor. Au fost duși în București unde au fost bătuți și exploatați prin muncă.

Marius: „La București ne punea să furăm, să strângem lanțuri. Să furăm, să cerșim pentru el acolo. Să poată să își ia droguri”.

Reporter: Din banii ăștia vă lăsa și vouă ceva?

Andrei: Nu. Ni-i lua pe toți.

Timp de câteva luni, Marius și Andrei au supraviețuit doar din mila oamenilor.

Andrei: „ Cerșeam și ne dădea lumea mâncare”.

În luna decembrie 2015, copiii au fost eliberați, în urma intervenției Direcției de Combatere a Criminalității Organizate. Traficanții au fost arestați și trimiși în judecată.

În prezent, Marius și Andrei se află în grija Fundației "Ușa Deschisă", instituție care lucrează cu victimele traficului de persoane din anul 2012. Deși sunt în siguranță, băieții trăiesc cu teama că interlopii s-ar putea întoarce să le facă rău.

Maximilian Nicolae, director al Agenției Naționale Împotriva Traficului de Persoane: „Vorbim de abuzuri emoționale, în primul rând, vorbim de abuzuri sexuale, de abuzuri de natură fizică pe care le suportă acești copiii. Și tocmai de aceea, într-adevăr, recuperarea este grea și este un proces de durată”.

Fetele, ținta preferată a traficanților

Statisticile Agenției Naționale Împotriva Traficului de Persoane arată, însă, că ținta preferată a traficanților sunt fetele.

Nouă din zece victime, cu vârsta sub 18 ani, sunt de sex feminin. Minorele sunt exploatate în industria sexului, mai ales în Europa Centrală și de Nord, unde traficanții obțin câștiguri de milioane de euro. Fenomenul a luat amploare după aderarea României la Uniunea Europeană, spun procurorii.

Procuror DIICOT: „Până în 2007 s-a urmărit de către traficanți executarea acțiunilor de trafic în țări care puteau fi ușor accesibile lingvistic. De ce? Pentru că victima învăța repede să vorbească în limba țării respective și mă refer la Spania, la Italia, era mult mai ușor. După 2007, cererea s-a mutat. Și au ajuns să abordeze chiar țări nordice, cum ar fi Finlanda, Norvegia, Olanda”.

Marile metropole europene, precum Parisul, sunt pline de minore traficate din România.

Procuror DIICOT: „Pur și simplu tratează persoana ca pe o marfă. Există cerere, eu vin cu ofera”.

Când iubitul este, de fapt, traficant

Cătălina, 17 ani: „Se lasă noaptea și îmi amintesc de tine/ Ce mi-ai făcut tu, oare, mie?/ Într-un calvar m-ai târât încet/ Eu îndrăgostită, tu fără sentimente, cert. M-ai făcut un robot fără sentimente / Și mi-ai găsit numai defecte”.

Cătălina își exprimă în scris durerea. Are 17 ani și este una din sutele de minore care au fost obligate de traficanți să se prostitueze în Europa: „Trebuia să muncim de la 8 dimineața până la încheierea programului, la 1 noaptea”.

În anul 2014, Cătălina a fost racolată chiar de cel pe care îl considera iubitul ei. În realitate, bărbatul făcea parte dintr-o grupare de crimă organizată. Traficantul i-a promis fetei o viață mai bună în Olanda, alături de el.

Cătălina: „El m-a făcut să mă îndrăgostesc de el făcându-mă să cred că el este cel mai perfect. Dar după totul s-a tranformat într-un infern”.

Metoda de racolare se numește „loverboy” și este considerată una dintre cele mai periculoase de către autoritățile anti-trafic.

Maximilian Nicolae, comisar-șef, director al Agenției Națională Împotriva Traficului de Persoane: „Apelează la unele din cele mai importante sentimente umane și anume la dragoste. În momentul în care viitoarea victimă este convinsă că traficantul, despre care ea nu știe că e traficant, o iubește, ea este dispusă să facă orice numai pentru a fi cu persoana respectivă”.

Cătălina a căzut în capcana întinsă de traficant. Fata mărturisește că a fost scoasă din țară cu acte false, în care figura că este majoră.

Cătălina: „Am plecat cu mașină și a fost un drum îngrozitor. De abia după ce am reușit să trecem, să ieșim din țară, ne-a spus ce urma să facem”.

Traficantul a dus-o într-un bordel dintr-un oraș de provincie olandez. Timp de o lună, minora a trăit în condiții inumane. A fost bătută, înfometată și obligată să se prostitueze chiar și de 17 ore pe zi.

Cătălina: „Te simți pur și simplu pierdut. Nu mai știi în ce să crezi. Ești pur și simplu. Habar n-ai unde te afli și îți e frică mai ales că nu știi ce poate să urmeze”.

În anul 2015, fata a fost eliberată în urma unui raid al Poliției olandeze. În prezent, se află în grija Asociației "Reaching Out" România, instituție care deține un centru pentru victimele traficului de persoane din anul 1999. Aici, Cătălina a început o viață nouă. Visul ei este să urmeze o carieră în Poliție.

Cătălina: „Am văzut prin câte trec unele fete și pot să zic că unele cazuri sunt mai grave. Eu sunt un caz fericit că am reușit să fiu salvată.Unele fete poate ajung să fie omorâte, tranșate”.

Traficanți au complici funcționari publici

Povestea Cătălinei scoate la iveală o realitate dură. Minorele traficate sunt omorâte de proxeneți pentru a nu-i denunța la Poliție. Fetele care practică prostituția se tem să vorbească despre acest subiect.

Agenția Națională Împotriva Traficului de Persoane a pus la dispoziția victimelor o linie de telefonică de urgență. Serviciul denumit "Help-Line" nu funcționează însă după ora 16.00 și nici în weeekend din cauza lipsei de personal.

Maximilian Nicolae, director al Agenției Naționale Împotriva Traficului de Persoane: „Programul de funcționare al liniei este în timpul pogramului de lucru între orele 8.00 și 16.00. O analiză din punctul de vedere cost-eficiență arată faptul că cele mai multe apeluri sunt, într-adevar, în cursul zilei astfel încât nu erau justitifcate cheltuielile foarte mari cu personalul.

În aceste condiții, traficanții nu se tem de nimeni și de nimic. Mulți dintre ei au complici inclusiv în rândurile funcționarilor publici, susțin procurorii. Din acest motiv reușesc să facă rost de acte false și să-și scoată cu ușurință victimele din țară.

Procuror DIICOT: „Au existat și situații în care chiar au fost trimiși în judecată pentru trafic de persoane complici sau autori la faptă, personaje care erau funcționari publici”.

Averi ridicate din exploatarea copiilor

Țăndărei, județul Ialomița. Reporterii Digi24 ajung în cartierul Strachina, o zonă rău-famată de la marginea orașului. Aici, majoritatea copiilor de etnie rromă o rup in limba engleza deși nu au fost niciodată la școală. Din anul 2011, în mahala nu mai funcționează nicio unitate de învățământ.

Copiii sunt de fapt victime ale unei rețele de crimă organizată, susțin procurorii DIICOT. În anul 2010, peste 160 de minori, din Țăndărei și din localitățile vecine, au fost duși de traficanți la cerșit și la furat în Marea Britanie. Ca o ironie a sorții, cei mai mulți dintre ei au domiciliul pe străzile Dreptății, Libertății și Viitorului.

Ofițer Direcția de Combatere a Criminalității Organizate: „Metodele de racolare în principiu se derulau la modul că familiile se împrumutau de la membri grupărilor cu anumite sume de bani și ulterior nereușind să achite aceste datorii recurgeau la acest compromis de a lăsa copiii în grija grupării infracționale. Și aceștia erau ulterior traficați în exteriorul țării unde erau fie exploatați prin constrângerea la cerșetorie sau pur și simplu beneficiau de anumite ajutoare sociale din partea statului britanic”.

Rețeaua de traficanți din Țăndărei este condusă de Radu Constantin zis "Titi Aghiotantul", mai susțin procurorii. În anul 2010, "Titi Aghiotantul" și complicii săi au fost arestați și trimiși în judecată, în urma unei operațiuni la care au participat peste 500 de polițiști și jandarmi. În timpul perchezițiilor, anchetatorii au descoperit un întreg arsenal.

Ofițer al Direcției de Combatere a Criminalității Organizate: „Au fost identificate mai multe arme, mai multe sume de bani”.

După zece luni de arest preventiv, inculpații au fost eliberați de judecători. Mai mult, Curtea de Apel Târgu Mureș a cerut DIICOT refacerea rechizitoriului pe motiv că dosarul era incomplet.

Procuror DIICOT: „În prezent este în stare de judecată, nu există o hotărâre definitivă și irevocabilă. Toți inculpații au fost deduși judecății. Așteptăm soluția. Pentru moment nu dorim să facem mai multe comentarii pe acest caz”.

În consecință, inculpații sunt liberi și își văd de treburile lor. Reporterii Digi 24 l-au găsit pe "Titi Aghiotantul" în cartierul Strachina, la volanul unei mașini scumpe. Bărbatul a refuzat să ne acorde un interviu.

Soția bărbatului susține că "Nea Titi" este nevinovat.

Procurorii sunt însă de altă părere și îi acuză pe suspecți că au strâns averi prin exploatarea copiilor. Coincidență sau nu, în ultimii ani, în mahala, palatele și autoturismele cu numere de Anglia s-au înmulțit.

Oficial, singura sursă de venit a localnicilor sunt ajutoarele sociale și drepturile copiilor.

Cristian Roman, primar al orașului Țăndărei: „Putem considera că este unul din cartierele cu potențial risc din punct de vedere social deoarece marea majoritate, să nu spun 100% din cetățenii care locuiesc acolo nu au un loc de muncă”.

Până când judecătorii vor hotărâ dacă inculpații din "Dosarul Țăndărei" sunt sau nu vinovați există o certitudine. Copiii din cartierul Strachina au fost duși în Marea Britaniei, iar părinții lor nu au fost străini de situație. Reprezentații Direcției pentru Protecția Copilului Ialomița susțin că nu pot interveni în acest caz dintr-un motiv birocratic.

Neculai Badea, șef serviciu al Direcției pentru Protecția Copilului Ialomița: „După descinderea DIICOT, împreună cu autoritățile din Marea Britanie, și atunci am încercat să intrăm în posesia numelor acestor copiii tocmai pentru a evalua situația lor. Nici structura centrală și nici cea localnă nu ne-a furnizat aceste liste. Din păcate nici până în ziua de astăzi nu știm care sunt copiii care au fost presupus traficați pe teritoriul Marii Britanii”.

Soluția statului sunt casele de copiii

România nu dispune de servicii de asistență specializată pentru victimele traficului de persoane. Singura soluție a statului pentru această categorie de copii abuzați sunt orfelinatele.

Monica Boseff, director al Fundației Ușa Deschisă: „Personalul nu este pregătit. Noi nu avem personal specializat pentru a lucra cu victimele traficului de persoane”.

În aceste condiții nu este de mirare că mulți dintre minorii traficați se întorc pe străzi. Primii care iau legătură cu ei sunt polițiștii de la Ordine Publică.

O echipă Digi 24 a însoțit un echipaj de poliție într-o misiune de patrulare pe timp de noapte, în București. Scopul este de a descoperi dacă printre fetele care se prostituează sunt și minore traficate. Începem căutările în cartierul Vitan, zonă frecventată de prostituate și de proxeneți.

Ordinea publică e prima care intervine la cazuri și cazuri de orice gen, de la cel mai simplu până la cel mai complex.

Radu Preda, în vârstă de 24 de ani, lucrează ca agent din anul 2013. Recunoaște că pentru un polițist este o adevărată provocare să facă diferența între minorele traficate și cele care se prostituează de bună voie. Fetele nu au acte de identitate și își nu își spun vârsta reală. Pe bulevardul Mihai Bravu găsim o tânără care-si asteapta clienții in ploaie.

Fata susține că nu este traficată. Spune că se prostituează pentru că are doi copii de crescut.

În scurt timp, găsim o altă femeie care "face trotuarul". O cheamă Nadia și are 25 de ani. Mărturisește că străzile din București sunt pline de minore obligate de proxeneți să se vândă pentru bani.

Nadia spune că prostituția este o "meserie" bănoasă dar foarte riscantă. Fetele sunt bătute și jefuite nu doar de traficanți ci și de clienții lor.

Polițiștii o legitimează și o amendează. Asta este tot ce pot face. După noul Cod Penal, prostituația constituie contravenție și nu infracțiune.

Victimele repatriate, din nou traficate

Misiunile agenților de poliție nu sunt însă suficiente pentru a preveni și combate traficul de copiii în România. În anul 2015, Ambasada SUA la București a publicat un raport în care critică lipsa de implicare a Guvernului român. Instituția recomandă autorităților române să înființeze centre rezidențiale pentru ocrotirea victimelor.

Matt Jones, consilier politic al Ambasadei SUA la București: „Victimele au nevoie de asistență. Au nevoie de adăpost, au nevoie de mâncare, au nevoie de protecție legală, au nevoie de îngrijire medicală. Toate aceste lucruri necesită bani și personal”.

Singurul centru rezidențial de stat pentru victimele traficului de persoane se afla în județul Ilfov. Centrul a fost înființat în luna septembrie 2015 pentru a deservi Bucureștiul și zona de sud a țării. Însă, instituția nu funcționează din cauza lipsei de personal.

Bogdan Pântea, director executiv al Direcției pentru Protecția Copilului Ilfov: „Nu funcționează și datorită faptului că după sesiunile de concurs organizate de noi nu am găsit personal calificat pentru pozițiile din organigrama centrului scoase la concurs”.

Centrul se află în administrarea Direcției pentru Protecția Copilului Ilfov. Reprezentanții instituției nu pot preciza când serviciul va deveni operațional.

Bogdan Pântea, director executiv al Direcției pentru Protecția Copilului Ilfov: „Funcționalitatea acestui centru nu și-o poate asuma nimeni decât în funcție de modul și viteza cu care se ocupă organigrama. Pentru că nu pot să spun că devine funcțional săptămâna viitoare dacă mie la concursul viitor nu mi se prezintă oameni sau mi se prezintă din nou nepregătiți și necalificați pentru acest gen de activitate”.

Alte state au luat măsuri mai eficiente pentru a preveni și combate traficul de minori. Spre exemplu, S.U.A au finanțat, cu milioane de dolari, organizațiile non-guvernamentale. În prezent, autoritățile americane se pot baza pe 63 de ONG-uri care realizează campanii de prevenire și acordă servicii de asistență. Anual, sute de mii de copiii americani sunt victime ale rețelelor de crimă organizată.

Matt Jones, consilier politic al Ambasadei SUA la București: „Noi lucrăm mult cu ONG-urile. Încercăm să combatem traficul de ființe umane prin prevenție, la nivelul acuzării, dar și prin acordarea de asistență. Dar încă este un efort pentru noi. Desigur, nu credem că am eliminat această problemă”.

În România, în ultimii ani, Guvernul nu a alocat fonduri organizațiilor implicate în lupta împotriva fenomenului pe motiv că nu există cadru legal. Instituţia de stat care coordonează politicile în domeniu este Agenţie Naţională Împotriva Traficului de Persoane.

Maximilian Nicolae, director al Agenției Naționale Împotriva Traficului de Persoane: „În momentul de față este vorba de o inadvertență din punct de vedere legislativ. Această problemă a fost sesizată de către agenție, discutată cu ministerul justiției, cu ministerul de finanțe și sperăm ca proiectul de act normativ să fie cât mai curând adoptat”.

Iana Matei, director al Asociației Reaching Out România: „O societate civilă puternică îți controlează politicul. Și noi nu vrem lucrul ăsta!”

Salvarea ar putea veni însă de la elvețieni. Autoritățile din țara cantoanelor vor acorda ONG-urilor din România un grant în valoare de 1,8 milioane de euro. Fondurile sunt destinate pentru oferirea de asistență victimelor traficului de persoane, în perioada 2016-2019 și vor fi derulate prin Agenția Națională Împotriva Traficului de Persoane.

Preocuparea autorităților elvețiene pentru problema traficului de persoane vine în contextul în care fenomenul a luat amplore în Europa, ca urmare a crizei imigranților. Paolo Sartori este director al Biroului Ministerului de Interne italian pentru Europa de Est.

Dr. Paolo Sartori, director al Biroului Ministerului de Interne Italian pentru Europa de Est: „Eu de mai mult de 15 ani lucrez în Sud-estul Europei mai ales în România şi pot să vă spun că nivelul de cooperare este foarte ridicat. Eu cred că ăsta nu este un fenomen care priveşte numai România. E un fenomen care priveşte toate ţările din Europa, din Uniunea Europeană mai ales”.

Sartori susţine că numai în anul 2015, peste 10.000 de copiii refugiaţi au dispărut fără urmă în Europa. Mulţi dintre ei, crede oficialul italian, au fost deja racolaţi de traficanţi.

Dr. Paolo Sartori, director al Biroului Ministerului de Interne Italian pentru Europa de Est: „Probabil că unii dintre ei au fost şi racolați de rețele criminale care după ce folosesc acești minori în activităţile criminale, prostituție, infracțiuni de caracter comun şi aşa mai departe”.

Cât de pregătite sunt autoritățile române să facă față fenomenului în ascensiune al traficului de minori?

Maximilian Nicolae, director al Agenției Naționale Împotriva Traficului de Persoane: „Da, sistemul nu este perfect, sistemul are nevoie de îmbunătățiri, sistemul are nevoie probabil de mai mulți bani”.

Iana Matei, director al Asociației Reaching Out România: „Noi ar trebui să fim implicați pe plan local, Ministerul Educației, ministerul Sănătății, ministerul de Interne, în speță cei care combat. Ai masă de lucru cu ONG-urile, polițiști, asistenți sociali, educație. În unele județe probabiil trebuie să lucrezi mai mult la sistemul ăsta de Protecție al Copilului. Poate în altă parte, în familie că sunt zonele rurale unde mama, tata, ei masura potrivită pentru zona respectivă”.

Monica Boseff, director al Fundației Ușa Deschisă: „Am pățit noi cu primarii din diferite comune care ne-au zis că de ce ne implicăm. Copiii ăștia sunt oricum niște cauze pierdute, sunt niște animale doamnă, nu mai lucrați cu ei”.

România se afla în topul țărilor care alimentează Europa occidentală cu copii fortați să se prostitueze, să fure și să cerșească. Dramele se consumă în tăcere, sub teroare și nimeni nu poate ști vreodată adevarata dimensiune a fenomenului. Rețelele de crimă organizată își rafinează metodele iar afacerea devine tot mai profitabilă, scăpată de sub controlul autoritaților.

 

Urmăreşte Digi24.ro şi pe FACEBOOK şi TWITTER!

COMENTEAZA!