În destinaţii de lux, cu buzunarele goale. Totul despre turismul la schimb
Tot gazdele sunt cele care îi duc să viziteze şi obiectivele turistice ale oraşului. Practic, un canapelist nu are nevoie decât de bani pentru mâncare pentru o vacanţă în care să vadă tot ce şi-a propus.
Mihaela şi Adrian Moreanu sunt cei mai activi couchsurferi români din comunitate. Sunt ingineri, au trei copii şi spun că viaţa lor s-a schimbat radical în 2006 cand au întâlnit un drumeţ.
„L-am luat la ocazie, era din Elevţia, mi-a povestit puţin despre modul în care el călătorea şi faptul că rămânea în Bucureşti la cineva acasă, gratuit, a aflat de acea persoană printr-un sistem online şi nu am crezut că aşa ceva este posibil în România, ca cineva să te găzduieasă, străin”, povesteşte Adrian Moreanu.
Noul lor prieten i-a convins repede să-i cunoască lumea. Aşa că şi-au făcut un profil pe un site special unde au trecut cât mai multe detalii despre condiţiile de cazare şi despre preocupările lor. Imediat Mihaela şi Adrian au primit cereri de la oameni interesaţi să stea în casa lor atunci când veneau în vizită în România. Au fost nevoiţi să aleagă doar acele solicitări care li se potriveau.
Unii dormeau în sufragerie, pe canapele sau pe jos, unii îşi instalau cortul în curte, iar alţii dormeau în rulotă. De curând, Mihaela şi Adrian au construit o casă pentru couchsurferi.
În ultimii opt ani au primit câteva sute de turişti şi au vizitat peste 20 de ţări. Prima experienţă a fost în Barcelona. Au stat nouă zile în care au cheltuit doar 300 de euro.
O altă caracteristică a couchsurfingului este autostopul pe care cei din comunitate îl preferă ca să ajungă dintr-o ţară în alta.
Potrivit site-ului couchsurfing.com peste 15.000 de români călătoresc „la schimb”, prin couchsurfing, cei mai mulţi fiind din Bucureşti si Cluj. În lume, sunt peste trei milioane de couchsurferi, cei mai mulţi ei fiind americani.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
