De unde vine expresia „de pe vremea lui Pasvante Chioru” și ce înseamnă cu adevărat

Data publicării:
baba-vida-navodnena1

Întâlnirea cu cetatea Baba Vida e ca o poveste.

Oana Epureanu, corespondent Digi24: A fost odată un rege care domnea peste Vidin şi care avea trei fiice: Vida, Kula și Gamza. Înainte de moartea sa, și-a împărțit regatul în trei.

Galina Stefanova, custodele Cetății Baba Vida: Fiicei sale Vida i-a dăruit pâmânturile din jurul Vidinului, lui Kula i-a dat pământurile din jurul oraşului Kula, care se află la 30 de kilometri de Vidin, iar Gamza a primit pământurile din jurul oraşului Gamzigrad, aflat în actuala Serbie.

Tot legenda spune ca Gamza şi Kula s-au căsătorit cu nişte nobili desfrânaţi, care le-au risipit averile. Vida, însă, cea mai mare şi mai înţeleaptă dintre surori, a rămas singură până la adânci bătrâneţi. De aceea i s-a spus „baba”, adica „fată bătrână”. Ca să fie în siguranţă, dar şi ca sa-şi apere pământurile şi supuşii, a construit castelul care îi poartă numele. De la el, şi denumirea oraşului. Aceasta e legenda. Istoria, însă, e alta.

Ivo Gheorghiev, președintele Uniunii Etnicilor Români AVE din Vidin: Adevărul este că, în urma unor cercetări pe care le-am făcut prin arhive, am găsit câteva scrisori care au fost adresate către Baba Bdin, pe timpul turcilor, care veneau de la Istanbul. Aceste scrisori clar arătau că Baba Bdin însemna șeful Vidinului, către şeful Vidinului erau adresate. Și şeful Vidinului, bineînţeles, era aicea, în castelul al Vidinului.

Istoria tumultuoasă şi fascinantă a castelului este, însă, mult mai veche. El a fost ridicat pe malul Dunării, în locul unui turn de observaţie din oraşul fortificat roman Bononia.

Galina Stefanova, custodele Cetăţii Baba Vida: În secolul al XIV-lea, după ce Bulgaria a ajuns sub ocupaţie otomană, în mare parte castelele din ţară au fost distruse. Dar castelul Baba Vida a fost restaurat şi folosit de către armata otomană.

Reşedinţa boierilor locali s-a văzut, astfel, transformată de turci în cetate. Şi încăperile au suferit modificări, ca să adăpostească armamentul şi alimentele. Astăzi, camerele găzduiesc expoziţii. Într-una dintre ele, vizitatorii pot admira imagini din Vidinul vremurilor trecute.

Altă încapere care atrage atenţia turiştilor este vechea temniţă turcească.

Galina Stefanova, custodele Cetăţii Baba Vida: Persoanele care au fost întemniţate în acea vreme şi-au lăsat amprentele pe pereţi. Neavând măsura timpului, au scris pe perete. În prezent, în interior a fost amenajată o expoziţie. Acolo se află un manechin din ceară, un călău, lanţuri şi un schelet.

Şi tot de Cetatea Vidinului se leagă şi povestea unei expresii celebre pe vremuri.

Oana Epureanu, corespondent Digi24: La noi, personajul a rămas în folclor prin expresia „De pe vremea lui Pasvante Chioru”, cu înțelesul de vechi, arhaic, vremuri demult apuse... pe când rebelul pașă și ai săi pazvangii făceau prăpăd în Țara Românească.

O legendă spune că temutul paşă de Vidin a primit numele popular de Pazvante Chioru după ce şi-a pierdut un ochi în lupta cu haiducul Iancu Jianu.

Cetatea Baba Vida poate fi vizitată în fiecare zi, de la ora 9 la ora 17. Intrarea costa 4 leva pentru adulţi şi 2 leva pentru copii, elevi, studenţi şi pensionari. 

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Partenerii noștri