Bisericile de lemn din Transilvania, în pericol 

Ciucă, despre renunțarea la Cîrstoiu: Era clar că nu există nicio speranță

Burduja: Să ne concentrăm pe viitor. Orice zi pe care o pierdem în aceste cancanuri – ce a fost, cine a fost – este o zi pierdută

Romașcanu: Niciodată să nu spui niciodată. Am avut un doctor bun candidat, dar n-a putut să ducă lupta

Nicușor Dan: „Bătălia se dă în continuare între mine și Piedone”

Gaz periculos depistat în școli și grădinițe din 16 județe. E considerat unul dintre factorii de risc pentru cancerul pulmonar

Ce spun bucureștenii despre retragerea lui Cîrstoiu

Un tren a luat foc în mers în Canada

Claudiu Manda și Rareș Bogdan, în topul absenților din Parlamentul European

România vrea să cumpere vehicule militare din Coreea de Sud

Biserica de lemn de la Grânari a fost construită în jur de 1690 de către comunitatea ortodoxă din sat. Data exactă nu se cunoaşte însă, deoarece nu există niciun document care să o ateste.

"Datorită vitregiilor vremii, bătrânii ar fi ţinut la ei acasă aceste documente şi, probabil, după ce au murit bătrânii, copiii lor, luând documentele de-a valma, nu le-au păstrat sau nu le-au urmărit", spune Marius Ţichindelean - preot ortodox Grânari.

După anul 1700, prin ordinul Mariei Tereza, când Transilvania a intrat sub stăpânirea habsburgilor, ortodocşii au fost obligaţi să treacă la greco-catolicism. Şi biserica de la Gânari a avut aceeaşi soartă.

Totuşi, anul trecut, un grup de cercetători din Sibiu a găsit în Biblioteca Judeţeană documente oficiale care atestă că biserica a fost la origini otodoxă. Aflată acum sub administrarea parohiei ortodoxe şi inclusă pe lista celor mai ameninţate situri culturale din Europa, biserica a intrat în lucrări de restaurare. Aşa se face că o asociaţie nonguvernamentală a luat clopotniţa care va fi modernizată într-un atelier improvizat dintr-o sală de sport. Totul, pe banii unor companii private care au sponsorizat proiectul.

"Vrem să restaurăm atât clopotniţa, cât şi biserica din Grânari. Clopotniţa, după cum vedeţi, se restaurează la sediul Facultăţii de arhitectură pentru că e mult mai simplu pentru studenţi să lucreze aici după care o să o montăm la faţa locului în vară", spune  Eugen Vaida - arhitect.

Chiar dacă primăria nu contribuie cu finanţare la restaurare, vrea să creeze o infrastructură necesară astfel încât biserica să fie transformată într-un obiectiv turistic.

"Vrem să profităm de apropierea de Viscri, venim cu infrastructură, venim cu obiectivul turistic reabilitat care nu este meritul nostru, este al celor care au promovat proiectul. Însă, în funcţie de solicitări, le vom acorda tot sprijinul", declară  Ioan Boeriu, primarul comunei Jibert. 

Tot ce a mai rămas din vechiul lăcaş de cult care era frecventat odinioară de toţi sătenii, sunt câteva obiecte de mobilier: un cuier şi iconostasul.

În acelaşi stadiu de degradare mai sunt peste o sută de biserici din România şi alte situri aflate în patrimoniul cultural al Belgiei, Greciei, Italiei, Portugaliei, Rusiei şi Serbiei.