GENERAŢIA X: Supravieţuitori din mină. Altîn Tepe a fost un centru minier înfloritor, în anii comunismului
Marcel Bucur 61 de ani, fost responsabil cu probleme administrative la Altân Tepe: "Sunt Marcel Bucur. Am 61 de ani. Visam, în anii `80, că am să rămân la Altân Tepe - după care, se vede c-am rămas -, dar visam la lucruri mult mai frumoase de ceea ce este în prezent."
Locul în care prindeau rădăcini iluziile de tinereţe ale lui Marcel Bucur era cândva un centru minier înfloritor. A început să prindă contur la mijlocul anilor `50 şi a ajuns la apogeu două decenii mai târziu.
Comuniştii au folosit şi aici aceeaşi reţetă: au plăsmuit o nouă comunitate, pentru care au construit blocuri, un dispensar, magazine, o brutărie, o sală modernă de cinema, o popicărie şi un ştrand. 1000 de oameni trăiau şi munceau la mină. Asta era viaţa lor. asta credeau că va fi mereu viaţa lor.
Marcel Bucur, fost responsabil cu probleme administrative la Altân Tepe: "Din 1977, directorul minei m-a propus să preiau funcţia de administrator la mina Altân Tepe şi, de-a lungul anilor, am trecut prin mai multe activităţi: aprovizionare, electromecanic."
Lucrurile au început să se clatine încă de dinaintea părbuşirii comunismului. Iar începutul anilor 90 nu a venit, la Altân Tepe, cu ceva bun în plus. Declinul a fost lent, treptat şi de neoprit.
Fănică Stan 57 de ani, fost miner şi artificier la Altân Tepe: "După mine, puţin zis "fantomă"! Mai rău! Mai rău ca "fantomă"! Deci un ghetou, mai bine zis! Dacă m-aş mai naşte o dată, nici în România n-aş mai sta, dar nicidecum la Altân Tepe."
În vremurile bune, mina producea 2.500 de tone de minereu pe zi.
Matei Popa 71 de ani, fost tehnician protecţia muncii mina Altân Tepe: "Aşa arăta o bucată de rocă care era scoasă din mină, care conţine, pe lângă pirita cupriferă, şi magnetită; deci, se scotea şi fierul şi sulful."
Pirita mergea direct la Uzina de Superfosfaţi şi Acid Sulfuric de la Năvodari, concentratul de fier era trimis la Galaţi, iar concentratul de cupru ajungea la Zlatna şi la Baia Mare, acolo unde se scoteau din el aur şi de argint.
După Revoluţie, nici măcar metalele preţioase n-au fost de ajuns. Treptat, capacitatea de producţie a minei a fost redusă. Au venit, în valuri, disponibilizările. În 2003, mina a fost închisă. Nu mai lucrau acolo nici măcaar 200 de oameni.
Matei Popa 71 de ani, fost tehnician protecţia muncii mina Altân Tepe: "Mulţi au plecat fiind disponibilizaţi. Au fost încântaţi de sumele care li se acorda pentru ca să părăsească locurile de muncă. Aceşti bani s-au şi dus şi nu s-a ales nimic cu ei. Mulţi din tineri au plecat în alte locuri de muncă prin străinătate sau în alte oraşe şi cei care am mai rămas - pensionarii, practic - suntem câţiva şi ne ducem şi noi când ne cheamă Cel de Sus. "
Ce s-a ales de mina Altîn Tepe
85% dintre locuinţele de la Altân Tepe şi cele peste 30 de hectare de teren intravilan sunt proprietatea Companiei Naţionale Minvest Deva SA, în grija căreia se află lucrările de conservare şi de închidere a minelor. Din acest motiv, perspectivele economice în zonă sunt, cel puţin deocamdată, blocate. Nu există nici cadru juridic îmbietor, deci nici iniţiative
Dumitru Enache, primarul comunei Stejaru: "Pe partea de dezvoltare, şansele sunt aproape de zero. Avem o mică societate - un incinerator de produse de origine animală -, pe raza localităţii Altân Tepe, două-trei magazine şi atât. Am făcut demersuri şi am încercat să atragem investitori din domeniul croitoriei şi al confecţiei de încălţăminte, dar încă n-am reuşit să aducem."
Bate vântul!
Şi totuşi, la Altân Tepe se întâmplă ceva: bate vântul! Iar asta s-a dovedit a fi un lucru foarte bun! Micul sat s-a dovedit a fi un loc ideal pentru turbinele eoliene care sunt acum o sursă sigură de venit sigură pentru primărie.
500 de mii de lei pe an, dublul sumei strânse din taxe şi impozite sunt aduse de vânt în vistieria comunităţii. Şi tot eolienele i-au readus speranţa şi lui Marcel Bucur.
Ultimul angajat al minei, cel care a supravegheat lucrările de conservare şi ecologizare, şi care a monitorizat iazurile de steril, a reuşit să se reinventeze. Din 2014 monitorizează activitatea celor 15 eoliene. Viaţa merge mai departe. Şi la Altân Tepe
reporter: Adrian Herţa
operator: Cătălin Vârban
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
