Descoperire unică la Palatul Culturii. Arheologii au scos la iveală o suprapunere de curţi domneşti
Săpăturile arheologice de la Palatul Culturii au scos la lumină ziduri care datează din 1430, de pe vremea domniei lui Alexandru cel Bun. Asta după ce până acum se credea că există doar vestigiile curţii lui Ştefan cel Mare.
"Aceste vestigii sunt folositoare, că altfel Palatul nu ar exista, dacă nu ar exista vestigiile astea," a explicat Stela Cheptea, arheolog medievist.
Lăcrămioara Stratulat, managerul Complexului Muzeal Moldova din Iași: "Suntem la kilometrul zero al Iașului, în plină istorie a Iașului și a României, în general. În fostele curți domnești, într-un caz, din punct de vedere arheologic unic în România. E unica situație de suprapunere de curți domnești."
Partea frumoasă a acestor descoperiri este aceea că, odată cu redeschiderea Palatului Culturii spre vizitare, publicul va putea să vadă o parte dintre ele.
Arheologii au scos la lumină vestigii care datează din anul 1430, de la sfârșitul domniei lui Alexandru cel Bun. Acestea vor fi conservate, iar cele mai valoroase vor fi acoperite cu sticlă rezistentă și vor fi iluminate.
Lățimea zidurilor este impresionantă: unui zid, care inițial, măsura trei metri, i-au mai fost adăugate alte fundații. Astfel, grosimea totală a ajuns să depășească cinci metri.
"Sub actualul Palat al Culturii, care e o clădire atât de cunoscută, se ascund urmele a patru, cinci secole de istorie. Pe acest loc a fost cea mai veche curte domnească din Iași, încă din timpul lui Alexandru cel Bun," a explicat Sorin Iftimi, istoric.
Palatul Culturii, realizat în stilul neogotic, este înscris în lista monumentelor istorice. Pentru lucrările de reabilitarea a Palatului Culturii s-au cheltuit până în prezent 11 milioane de euro de la Ministerul Culturii, iar pentru ultima etapă de reconsolidare, au fost alocaţi alţi 15,8 milioane de euro. Cel târziu la sfârșitul lunii ianuarie 2016 lucrările trebuie finalizate.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
