Un conac vechi de peste 200 de ani din Banat, aflat in paragină, este readus la viaţă de o familie de germani. Reşedinţa baronului Nicolici din satul Rudna este unul din puţinele castele din judeţul Timiş care a mai rămas în picioare şi care păstrează încă arhitectura vremii. Datorită străinilor, în curând conacul şi-ar putea redeschide porţile pentru vizitatori.





















La 40 de kilometri de Timişoara, în satul Rudna, acum mai bine de 200 de ani, baronul Nicolici punea piatra de temelie a reşedintei sale de vară, care, odată cu venirea comuniştilor la putere, a devenit cazarmă militară sovietică, apoi sediu de CAP şi grajd pentru animale. Dupa anii '90, a fost vandalizat.

În urmă cu zece ani atunci când Maria şi Billy Radermacher au cumpărat reşedinta baronului Nicolici de la Rudna, aceasta era deja o ruină. Fugită în Germania în anii comunismului, doamna Maria era încă legată de ţara natală şi voia să facă ceva pentru România. Asta a determinat-o să cumpere conacul şi să se mute imediat acolo: „M-am îndrăgostit de clădirea asta şi de ţinutul ăsta, împrejurimea asta frumoasă şi conacul ăsta care pentru mine este o bijuterie”.

Au contactat o echipă de arhitecţi şi au început consolidarea şi restaurarea clădirii. Arhitectul Claudia Luca ne este ghid: "Ne găsim în sala de bal a conacului în partea care nu a fost încă reabilitată, restaurată. Sunt parte din structură. Structura este încă aici foarte bine conservată. Din păcate, finisajele sunt deteriorate masiv, tâmplăriile lipsesc".

Sala de bal care purta în ritmuri de vals domni în frac şi doamne elegante a fost transformată de comunişti în depozit, iar treptele pe care altădată alunecau pantofii lustruiţi şi rochiile de mătase sunt astăzi distruse. E de înţeles de ce restaurarea conacului de la Rudna este o provocare pentru echipa de arhitecţi.

Arhitectul Valentin Luca ne precizează: „Este extrem de greu să refacem ceea ce s-a distrus pentru că practic ... nu avem niciun fel de plan. Nu avem RLV, nu există schiţe, nu există secţiuni.Noi a trebuit practic să măsurăm fiecare centimetru pătrat cu ruleta şi cu laserul. A fost o muncă titanică prin care noi practic reproiectăm un conac care a fost proiectat in secolul al XVIII-lea".

Tâmplăria şi mobilierul au dispărut, la fel şi grinzile care întăreau structura clădirii. Un zid a fost pur şi simplu dărâmat pentru a fi luată cărămida, iar pardoseala nu mai exista atunci când Maria Radermacher a cumpărat imobilul. Cu toate acestea însă, reşedinţa, una din puţinele construcţii de acest fel din Banat, este încă în picioare.

Continuăm turul cu Valentin Luca: „Ne aflăm în camera privată a contesei unde contesa avea propriul său baldachin încastrat într-un alcov. Ne putem imagina un pat renascentist în mătăsuri orientale roşii dintr-un abanos negru şi o prinţesă".

Cu sau fără prinţesă, picturile de pe pereţi au fost rase şi acoperite cu zugrăveală, iar multe încăperi transformate în grajduri.

Restaurarea se face dar cu păstrarea arhitecturii originale. Ceea ce cere timp şi bani. Tocmai de aceea până acum doar lucrările din câteva camere au fost finalizate. Consolidarea întregului castel costă un milion de euro, iar românii vor putea vedea peste aproximativ 10 ani cum a trăit baronul Nicolici.

Deocamdată doar o fotografie alb-negru a conacului e tot ce mai aminteşte de vremurile în care la Rudna se dădeau baluri cu baroni şi baronese. Pentru săteni, conacul rămane însă, acelaşi loc enigmatic aflat în paragină. Localnicii își amintesc: "A fost ceva frumos, de nedescris".

Dacă autorităţile l-au lăsat să se prăbuşească, vandalizat şi jefuit, străinii au înţeles mai bine ca noi că la Conacul de la Rudna se scrie o pagină importantă din istoria Banatului. Noroc că au găsit ei determinarea necesară să îl readucă la viaţă şi să îl reintroducă în circuitul turistic.

reporter: Gerhald Ernst
operator: Mago Pal
editor web: Călin Țenche

COMENTEAZA!