Sari la conținut

24 de minute | Consilierul prezidențial Andrei Muraru: Klaus Iohannis nu va deveni un președinte jucător

Florin Negruțiu: Klaus Iohannis devenea președinte acum un an. Am citit că președintele dorește să anuleze ceremonia de la Cotroceni de 1 Decembrie. De ce a luat această decizie?

Andrei Muraru: Această recepție a fost anulată din câteva considerente pe care le putem identifica în perioada recentă. În primul rând tragedia de la clubul Colectiv, dar și atentatele care s-au produs în Europa în această lună. Există o solemnitate a suferinței, spunea Aurora Liiceanu într-o emisiune de-a dvs. Am asistat la tot felul de evenimente, iar la începutul lui decermbrie se împlinesc cele 40 de zile de doliu, iar președintele a considerat că e bine să fim mai solemni, mai sobri și cu mai multă decență față de cei care au suferit. Nu e niciun fel de fanfaronadă aici. Cred că nu era oportun să organizăm un soi de banchet în preajma zilei de 1 Decembrie.

Unde va fi președintele de 1 Decembrie?

Va fi în București, va participa la parada militară, vor fi organizate câteva manifestări la Cotroceni, decorări și președintele se va adresa națiunii.

Vor fi decorări de 1 Decembrie?

Da. Reprezentanți ai Ministerului Apărării. Dar și din educație și alte domenii. 

Vor fi decorați și salvatori ai victimelor din Colectiv?

Până acum, președintele a decorat doar două persoane, dintre cei decedați - pe Adrian Rugină și pe Claudiu Petre - pentru că regulamentul spune că cei decedați pot fi decorați numai până la înhumare. Dar, în perioada următoare președintele are de gând să decoreze cadre medicale, pompieri, dar și instituții. Cum este Maternitatea Bucur, cum este Serviciul Mobil de Resuscitare și Descarcerare. 

A fost vreun lucru care v-a frapat când ați intrat prima dată în Palatul Cotroceni?

Tatiana Niculescu Bran, care a fost purtătoarea de cuvânt a președintelui Băsescu o perioadă scurtă, a  provocat rumoare pentru că a spus într-un mod franc ce a văzut la Cotroceni. Lucrurile arată ca acum 15 ani. S-au renovat anumite săli, s-au restaurat unele piese de mobilier. A fost o lipsă totală de interes în privința administrării acestui bun național. Nu văd motivul pentru care locul a fost lăsat în paragină și evaluarea mea este: pentru că Traian sescu a intrat mereu în conflict cu guvernele care nu erau de aceași parte, bugetul Administrației Prezidențiale s-a restrans în mod constant în ultimii ani.

 (...) E inadminisbil să găsești la Cotroceni un tapet pe care a curs apa și care nu a fost schimbat de 15-20 de ani. 

Este Klaus Iohannis o persoană matinală, nocturnă? Cum lucrează președintele?

Președintele are un program foarte riguros. Ajunge între 8.30 și 9.00 la birou și pleacă după ora 20.00. Sunt zile în care efectiv nu poți să comunici pe telefon pentru că președintele are întâlniri și din jumătate în jumătate de oră și așa este și la Palatul Elysee și la Casa Albă.

Ce face un consilier la Palatul Cotroceni, în afară de faptul că vede lumea?

Am simtit doza de cinism din formularea dvs. Cred că cea mai mare parte a timpului pe care colegii mei o depun în slujba președintelui e petrecută la Palatul Cotroceni. Programul începe tot la 9.00 dimineața. Unii ajung mai devreme, alții mai târziu. De obicei, pleacă după președinte. 

De câte ori vă consultă președintele pe săptămână?

Președintele are o ședință cu toți consilierii în fiecare luni, o ședință în care se face agenda săptămânii, se discută probleme punctuale și există dialog de jumătate de oră, o oră, despre activități care țin agenda președintelui pentru perioada următoare. În funcție de solicitările preșledintelui, poți să te vezi într-o zi mai mult sau pot fi două, trei zile în care nu te vezi cu președintele. Primește de la consilieri briefinguri pe mail la care răspunde foarte rapid, pe telefon, sms.

Ține cont președintele de sfaturi?

Mai degrabă ținem cont noi de sfaturile lui. Lăsând la o parte gluma, președintele interiorizează foarte bine tot ce se întâmplă în jurul lui. Din punctul meu de vedere, are o intuiție foarte bună. 

Dvs. ați organizat întâlnirea de la Cotroceni cu societatea civilă. Cum s-a făcut selecția celor care au fost invitați?

Președintele a anunțat că a luat decizia de a invita la Palat societatea civilă joi în jurul orei 11.00 dimineața. Noi am avut consultări cu partidele politic în toată după amiaza de joi, deci în timpul scurt am furnizat o adresă de email. nă la ora 12.00 noaptea am primit peste 5.500 de mesaje, unele indicau persoane, altele erau liste pentru președinte și, din toate mesajele, am făcut o selecție vrând, nevrând subiectivă.

A fost o selecție subiectivă?

Evident.

Nu matematică, cine a fost propus de cele mai multe ori?

Au existat oameni, în primii patru a fost Tudor Benga, care a fost și la masa de la Cotroceni, Adrian Despot în primele cinci nume... S-a respect și acest criteriu, dar am vrut și echilibru între ONG-urile din mainstream și ONG-urile din Piață.

Oamenii au spus că a fost o lovitură de PR. Vor urma și alte întâlniri între președinte și ONG-uri? 

Vor urma, dar au fost și înainte. Puțină lume a observat, pentru că acesta este jocul presei. În marja consultărilor cu partidele politice a existat o întâlnire cu cei de la Funky Citizens, cu diaspora, cu sindicatele, cu patronatele. Poate nu în formula asta, dar într-o formulă restrânsă au mai existat.

Unde erați în seara zilei de marți, când au fost prostestele cele mai mari? 

La Cotroceni.

Erați cu președintele?

Nu. În biroul meu. 

Ați vorbit despre asta?

Marți a fost acel minisummit NATO al flancului de Est și vizita președintelui Poloniei. Marți seara eram la dineul oferit președintelui Poloniei și președintele a fost informat în fiecare moment cu privire la ce se întâmplă în stradă. A fost foarte calm și preocupat de ce se întâmplă în stradă. 

Credeți că ar putea apărea un eventual partid prezidențial?

îndoiesc că aceasta e obiectivul președintelui, nu pentru că președintele nu crede în partide nou construite, ci pentru că președintele are un rol constituțional bine definit și nu și-ar pune amprenta pe o astfel de inițiativă. Președintele nu este consilierul unui președinte de partid și nu este o autoritate care să spună unui partid ce să facă. Cred că a lăsat interesul electoral imediat departe când a făcut această obțiune. 

Președintele se bazează în continuare pe sprijinul PNL și acum are guvernul său. Devine un președinte jucător?

Este un președinte mediator și un arbitru foarte echilibrat pe câmpul de joc. Nu va deveni un președinte jucător, pentru că nu își dorește acest lucru.

Câți dintre miniștri a propus președintele?

Niciunul. Președintele nu a cerut premierului Cioloș nici să pună, nici să retragă un nume de pe listă.

Nici măcar pe Lazăr Comănescu, fost consilier pe politică externă? Ați fost colegi.

Nu cred că nici pe Lazăr Comănescu. Președintele cred că a simțit nevoia în acest an să aibă un om pe care îl cunoaște, cu care a lucrat și cred că domnul Cioloș a înțeles acest lucru. 

Dacian Cioloș are un mandat limitat. Îl vedeți premier și după alegeri?

Cred că depinde în mare măsură de domnia sa, dar cred că jocul politic se va reseta după alegerile parlamentare de anul viitor. Se va construi o majoritate clară care va propune președintelui o obțiune foarte clară.

Cum vedeți relația premierului cu Parlamentul?

Cred ca depinde de abilitatea lui Cioloș de a întreține această majoritate, cred că depinde de relația pe care o construiește cu liderii politici și cred că are toate ingredientele pentru a reuși. Nu am văzut în politica românească un om decent, echilibrat, care să nu reușească. 

Nu are sprijin politic. 

Nu are sprijin politic, dar după manifestațiile din stradă niciun partid politic nu și-ar permite o moțiune de cenzură și să trântească un guvern doar ca să îșîncordeze mușchii. Vor fi două luni grele, februarie și martie, din aprilie va fi campanie electorală. În ultimul an de mandat, mulți membri parlamentari nu mai frecventează ședințele. Depinde de prestația Guvernului Cioloș. Dacă nu vor exista derapaje, conflicte deschise cu membrii Parlamentului sau liderii politici, cred că Guvernul Cioloș are șanse să facă o figură bună. 

Unele schimbări se pot face și le va face. Dar în cazul reformei în administrația publică e mai greu de schimbat, dar se pot trasa anumite principii pe care următorul guvern să le preia. 

Cum credeți că s-a schimbat clasa politică după manifestațiile de stradă?

După ce a câștigat alegerile, președintele Klaus Iohannis a spus: „Stop și de la capăt”. Foarte multă lume a ironizat această exprimare. Dar uite că lucrurile nu mai pot sta aș. Nimeni își va mai permite să ignore de acum înainte criteriile de integritate în partid, de exemplu.

Vă adresez o întrebare legată de funcția pe care ați ocupat-o la IICMER (Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc, n.r.). Sub mandatul dvs. au fost denunțați torționari și trimiși în judecată. Vișinescu a fost condamnat. Ați anunțat atunci o listă de 35. De ce nu s-a mai descoperit niciun torționar? S-a stopat procesul sau există în acest moment faza de investigație?

E o întrebarte potrivită, dar nu e adresantul potrivit. Nu cred că există nicio fază de investigație. Cred că e vorba de amatorism și o lipsă de voință politică.

Ce notă i-ați da președintelui Klaus Iohannis după primul an de mandat?

Aș evita să dau o notă șefului meu, din motive obiective, dar cred că prestația este una mulțumitoare.