Sari la conținut
News Alert

24 de minute | Csibi Magor, președintele WWF România: În România, din cinci pachete alimentare, unul este aruncat fără să fie desfăcut

Florin Negruțiu: 1,3 miliarde de tone de alimente se aruncă anual, în lume. WWF este un ONG care se ocupă de problemele de mediu. Zilele acestea are loc la Paris o conferință pe teme de mediu. Cât de gravă este situația?

Csibi Magor: La nivel de declarații stăm foarte bine, toți șefii de stat stau foarte bine la declarații. În acest moment, toate rapoartele arată rău. 13 din 14 cei mai călduroși ani au fost după 2000. 2015 este cel mai călduros an din istoria măsurată a omenirii. Anterior, a fost 2014. În atmosferă avem de 12 ori mai mult dioxid de carbon. În California, unul dintre cele mai bogate state, acum se raționalizează apa pentru consumul uman. 

Acum câțiva ani se discuta despre un cel mai rău scenariu, creșterea temperaturilor cu două grade. Ce ar însemna creșterea temperaturilor cu două grade?

Cel mai rău scenariu imaginabil era creșterea temperaturilor cu două grade și se spunea că, dacă aceasta creștere se depășește, este ireversibilă. Dacă se întâmplă asta, dispare 10%-15% din regolta de grâu la nivel mondial. Dacă temeraturile cresc cu 4 grade, vom pierde 25% din producția de grâu. Aceste scenarii ne sperie pentru că nu putem să prezicem ce se va întâmpla. 

Dacă se continuă emisiile de carbon, vom ajunge la 3,5 grade până la sfârșitul acestui secol. Se discută la Paris ce putem face ca să ajungem la două grade. 

Există o soluție sustenabilă la consumul excesiv?

Noi, ca omenire, consumăm ca și când am avea o planetă și jumătate, dar nu avem o planetă și jumătate. Consumatorii trebui să își dea sema că promisiunea că putem consuma la infinit ce vrem și cât vrem nu poate funcționa la infinit. 

În SUA s-au făcut sondaje care arată că primul gând al tinerilor lor nu este că vor un loc de muncă și o locuință. Vor experiențe. 

În schimb, aici este un specific cultural. În România, a avea este încă un verb care ne ghidează viața. Se schimbă tendințele și la nivelul tinerilor din România?

Eu cred că da. Transparența ne ajută să vedem că oamenii încep să se informeze. Când văd care e consecința alegerilor de fiecare zi încep să se schimbe. 

 

Csibi Magor, președintele WWF România. FOTO: Facebook/F64  

Conferinta de la Paris este despre state, dar cele mai mari companii sunt companii private, cele mai multe din petrol. Nu ar trebui să se refere mai puțin la state și mai mult la nivel de companii?

Cred că ar trebui să fie un pachet global. Există și alte industrii despre care nici nu vorbim. 

În România, din cinci pachete alimentare, unul este aruncat fără să fie desfăcut. La nivel mondial, din hrana globală, o treime este aruncată. România este tot cam acolo. Și la poluare la fel, nu ieșim din tipar. Consumul e generat de politicile guvernamentale și de piață. Dacă mesajul pieței este „consumă, consumă, consumă!”, nu poate fi altfel. 

În România, preocuparea față de sustenabilitate este mică. Consumatorul trebuie informat că fiecare alegere pe care o facem când mergem la magazin poate să influențeze ziua de mâine. 

(...)

Le dăm retailerilor oportunitatea să răspundă la întrebări și trimitem cercetători în magazinele lor și vedem ce găsesc pe rafturi. În primii ani au existat diferențe mari între ceea ce declară și cea ce e pe raft. Sinceritatea a crescut. 

Multe magazine au lansat produse sau linii de produse locale. Avem 11 retaileri evaluați. Primul de pe piață a obținut nota cinci.

Vă dau un exemplu. Avem un produs de bază aflat pe rafturi, tonul. Conserva de ton. Toată lumea percepe conserva de ton ca pe un produs accesibil. În acest moment, tonul poate să dispară oricând din ape. Când nu suntem atenți de unde provine produsul pe care îl cumpărăm, el poate să dispară oricând. 61% din stocurile de pește sunt pescuite la capacitate maximă. Un sfert din stocuri sunt suprapescuite. Acei pești pot dispărea. 

Am făcut acum patru ani, cu niște prieteni, un experiment. Am intrat într-un magazin din centrul orașului și am cerut, trei-patru zile la rând, roșii românești. În a patra zi aveau roșii românești. 

Au magazinele politici de sustenabilitate?

Unele magazine au politici de sustenabilitate, altele mai puțin. Atâta vreme cât nu ai integrată asta, e greu să fii responsabil pe termen mediu și lung. Atâta vreme cât nu te uiți de unde vine produsul, așteapă-te ca business-ul tău să se distrugă. 

Avem trei lanțuri de magazine care au produse ecologice din România. 

Dacă consumatorul creează cererea, schimbă modelul de business. 

Cum îmi dau seama care este produsul certificat ecologic și care nu?

Un retailer de pe piață a făcut o broșură numai cu produse sustenabile și le-a trimis către toți consumatorii lui. A pus inclusiv explicația cu certificările necesare pentru pește, pentru produse din lemn, etichetele pentru produse eco, bio. Cred că e un pas pe care ar trebui să îl urmeze toți actorii de pe piață. 

Biodiversitatea în România este una bogată, iar potențialul agricol este uriaș. O producție mult mai bine gândită, care pune preț pe calitate, nu pe cantitate, poate să schimbe totul. 

Este o inițiativă legislativă care ar urma să oblige retailerii să doneze produsele care urmează să expire către azile, adăposturi de animale. 

Ar putea să fie un model foarte bun pentru a reduce risipa. În acest moment, produsele care expiră trebuie să fie distruse. Dacă acestea pot fi donate înainte de expirare cu condiția că trebuie să fie consumate imediat, ar oferi o șansă celor care nu au acces. Dar în România nu este o problemă legislația, ci aplicarea ei. Dacă aplicarea este bună, atunci poate să ofere o șansă nu numai celor care au nevoie, ci și pentru a reduce risipa. 

De ce crezi că românii cumpără mai multă mâncare decât au nevoie?

Nu cred că e vorba doar de români. Când ai un frigider mai mare decât un om, acel frigider te invită să îl umpli. Nu te duce la cumpărături când îți este foame, pentru că o să cumperi mai mult decât ai nevoie. Acum, modelul economic e construit în așa fel încât să consumăm mult. 

Mașina ta este pe benzină sau pe motorină?

Nu am mașină. 

Când mergi la supermarket ceri pungă de plastic sau de hârtie?

Merg cu punga mea. 


WWF este cea mai mare organizație de mediu din lume, cu filiale în peste 100 de țări.

În România, WWF lucrează din anul 2006 pentru protejarea mediului sălbatic din Munții Carpați și din lungul Dunării: arii protejate, păduri, urși bruni, Delta Dunării, sturioni. La toate acestea se adaugă stimularea tranziției spre economia verde și un program de educație de mediu adresat tinerilor.

Parisul este, zilele acestea, gazda unei reuniuni extrem de importante - cea de-a 21-a conferinţă ONU destinată încălzirii climatice şi cea mai mare organizată vreodată.

Scopul uriaşei reuniuni este să obţină un acord pentru a menţine încălzirea climatică sub două grade Celsius şi pentru a găsi 100 de miliarde de euro pe an ca să ajute ţările cele mai sărace să respecte termenii acordului. Conferinţa destinată încălzirii climatice are loc la două săptămâni de la atentatele teroriste din Paris, care au lăsat în urmă 130 de morţi şi peste 350 de răniţi.