Sari la conținut

24 de minute | Iulian Chifu, despre atacurile teroriste: Identificarea unui inamic în afara Europei este foarte convenabilă


Claudiu Pândaru: Vorbim despre tensiunile dintre Turcia și Rusia. Acest incident nu este primul și vine mlt mai vizibil după o serie lungă de motive de tensiune între cele două țări.  

Iulian Chifu: Suntem în situația în care acest element este doar un declanșator al unei formule de escaladare între cele doua state - Turcia și Rusia- care sunt deja reci de mai multa vreme. Trec peste elementele anetrioare, dar, cu certitudine, din septembrie, de când Federația Rusă a început operațiuni militare directe în Siria, aceasta relație s-a răcit substanțial. Ea a avut drept consecințe și suspendarea proiectului energetic și o atacare la Curtea Internațională de Justiție a prețului din contract al gazului. Există probleme economice și comerciale vaste. Cred că punctul culminant au fost numeroase intrări în spațiul aerian al Rusiei a aeronavelor ruse. Cred că punctul culminant au fost numeroase intrări în spațiul aerian al Turciei al avioanelor ruse. 

Putem spune că Rusia a provocat?

A fost un prim incident în jur de 10 octombrie despre doborârea unui avion rus, apoi doborârea unui set de drone ruse în Turcia. Nu putem să vorbim numai despre teste sau provocări.

Am putea să ne uităm la zborurile aviației ruse în Marea Neagră, cu testarea apărării antiaeriene a diferitelor state NATO, inclusiv a Turciei. Și aici nervozitatea a fost crescută.

Există divergențe fundamentale între cele două părți în privința Siriei. Rusia susține că Bashar al-Assad e partea soluției și trebuie să participe la negocieri, eventual să facă parte dintr-o structură de tranziție. Turcia, în mod explicit, spune că un criminal care a ucis 300.000 de oameni din propriul său popor într-un război civil de cinci ani nu poate să fie parte a soluției. Rusia susține că sunt teroriști toate organizațiile care îl combat pe Assad, Turcia spune una este Statul Isalmic, alta este opoziția moderată siriană, inclusiv alcătuită din turcmeni, cei atacați de ultima aeronavă doborâtă, care sunt chiar la frontiera cu Siria.

Rusia a înăsprit controalele pentru produsele alimentare din Turcia, la două zile după doborârea acestui avion. Oficialii de la Ankara spun că nu au știut că aeronava este rusească. Rusia spune că nu au fost somații, dar Turcia spune că a somat pilotul. Probabil că astfel de șicane economice vor mai urma. E tot ce urmează? Sau vor exista și altfel de urmări?

Sperăm să existe canale de dialog. Sunt date asigurări că un asemenea eveniment nu va escalada. Cred că există două soluțiii de dezescaladare a situației: o comisie tehnică care să analizeze instrumentele și dezbaterea privind formulele de comunicare în așa fel încât un astfel de eveniment să nu se mai întâmple.  

Spunea Tusk, dar a spus-o și Obama, și secretarul general al NATO: până la urmă, dacă susținerea făcută de Federația Rusă să lupte împotriva ISIS este adevărată, nu se pune problema ca avioanele sale să meargă pe lângă granița cu Turcia pentru simplul motiv Statul Islamic nu se află acolo. Pe de altă parte, toate datele arată că Turcia se ocupă 90% din timp pentru a combate opoziția moderată, armata siriană liberă și în mai mică măsură Statul Islamic, cam 10%.

Mă aștept să vedem o campanie de război informațional foarte asiduă, cu probe, pseudoprobe, falsuri, combinate cu persoane care sunt filmate cu spatele, nu stim cine sunt, ni se vinde o anumită imagine. Pe zona de comunicare mă aștept la un imapct și la o vociferare și o violență extrem de crescută. În care să ne arate că nu știu cine cumpără petrolul ISIS. Pe zona de comunicare mă aștept la un impact crescut. Speranța este să nu avem incidente, dar să nu uităm că Rusia și Turcia sunt două puteri la Marea Neagră. Un asemenea incident pe o nervozitate crescută poate să ducă la noi incidente oriunde. Există instrumentare și scenarii catastrofice. Să sperăm că se va ajunge la o dezescaladare. 

Sperăm ca la Viena să se stabilească încetarea focului dintra Assad și trupele sunnite. Și toată presiunea să fie mutată către combaterea Statului Islamic care este asumată ca fiind țintă comună. 

România, de când a devenit centru în scutul antirachetă, prin poziționarea ei, la ce riscuri este supusă?

Nu aș face o hartă a riscurilor într-o formă publică. Cred că componenta de intimidare a războiului informațional este foarte prezentă. 

România însăși trebuie să își asigure apărarea pentru că suntem primul responsabil după care intrevine cooperarea și apărarea comună.

Sunt schimbări geopolitice la nivelul UE? Și la cum ar trebui gestionată masa mare de migranți care au venit în Europa? Președintele Franței vrea ca Europa să se implice mai intens în înlăturarea Statului Islamic. Liderii internaționali par a fi identificat în ISIS un inamic comun. 

Este o componentă doar, cea a identificării unui inamic în afară, care este doar convenabilă, ajută la unificarea forțelor, la pregătirea capabilităților militare. Angela Merkel își asumă creșterea capacității militare a Germaniei, m-ar mira, dar ar putea să se gândească și la o intrevenție.

Problema majoră care rămâne - și Hollande și Merkel va trebui să deconteze, nu în momente de criza, dar apoi - este radicalizarea și prezența unor populații, în interiorul Europei, care se alătură Statului Isalmic și care pleacă să se pregătească în zone de război. E vorba de cetățeni europeni. nu uităm că atentatul de la Paris este realizat de cetățeni francezi, chiar dacă ei veneau din Belgia sau din altă parte.

Merkel are altă problemă. Reacția a sa în raport cu imigranții: „Veniți către noi”. Teroriștii vor folosi această modalitate, dacă se poate intra simplu și nu te verifică nimeni. Dar eu cred că ambii vor trebui să răspundă - Hollande și Merkel - până la urmă. 

De când avem Europa unită și libera circulație, vulnerabilitatea dintr-o țară se repercutea asupra tuturor țărilor membre. Iată: cum s-au procurat arme de asalt, explozibili, cum circulă liber, cum acești oameni care erau condamnați, sub anchetă cu fișă S, adică eradicalizați, sunt liberi să ia arma și să treacă la planificarea unui atentat? Acestea sunt întrebări care rămân pe masă, vor fi puse, poate foarte acut.  

Aici este un semn mare de întrebare. Există ISIS, înainte exista Al Quaeda. Considerăm că deja am a ajuns la nivel de guerillă militară în interiorul statelor. Radicalizarea este autoradicalizare în mare măsură. Toate acestea ar trebui să fie supuse unui anumit tip de control. E o problemă de integrare a statelor. 

Aceasta criza se va repeta dacă nu suntem serioși și nu ne uitam cu atenție la noi acasă. Și noi trebuie să ne uitam asupra faptului că sunt vândute 10.000 de cartele neîrengistrate, din care vre o mie nepornite, neutilizate. Dacă mâine vreo convorbire între doi pretinși se face de pe cartele românești? Orice vulnerabilitate într-o parte se repercutează asupra tuturor. Eu nu cred că este acceptabil ca, la nouă luni distanță de la hotărârea CCR , Parlamentul, instituțiile statului, să nu producă o lege constituțională care să poată să acopere această vulnerabilitate.  

Spațiul Schengen e pus sub semnul întrebării. Vedeți o modificare radicală? 

Eu cred că Spațiul Schengen permite posibilități de introducere pe perioade determinate, în condiții speciale, a unui control la frontiere. Este ceea ce s-a întâmplat cu ocazia acestui summit de la Paris. A existat o schimbare de la JAI de săptămâna trecută, aceea de a introduce la frontiera externă a UE un controlul nu numai față de cei din exterior, ci și față de cetățenii europeni care intră. nă la acestă oră, vorbim despre faptul că cetățenii UE puteau să intre fără a fi controlați în acest spațiu. Schimbarea venită după Paris a fost aceasta.

Cred că este un pas pozitiv. Nu ieșim din limitele acordului Schengen. Cred că va exista tot interesul ca să nu renunțăm la valorile care ne-au consacrat, să nu ridicăm garduri fizice sau mai puțin fizice în Europa pentru că nu știm să le respectam regulile. Punând terorismul deoparte, valul de migranți din Europa a venit și pentru că am încălcat regulile europene, pentru că am încălcat pachetul de reguli de la Dublin, respectiv controlul, înregistrarea imigrantului în primul stat în care a intrat și aplicarea regulilor de acolo.

O astfel de tragedie ca cea din Paris se poate întâmpla în orice țară, inclusiv în România? 

De principiu, nu există granițe. Nu există să nu se poate întâmpla undeva. România nu este o țintă atât de vizibilă. Ca să fie vizibilă trebuie să fie într-un centru cu foarte multe naționalități. Suntem pe albastru precaut, nu s-a miscat gradul de alertă privind amenințarea teroristă. 


Iulian Chifu este profesor universitar și președintele Centrului pentru Prevenirea Conflictelor și Early Warning.

El a fost consilierul pentru Afaceri Strategice, Securitate şi Politică Externă al fostului președinte Traian Băsescu în ultimii trei ani de mandat al acestuia.