Sari la conținut

„24 de minute”. Reprezentantul PSD în CNCD: „Eu sunt chiar fericit cu legea defăimării. Mă deranjează că a fost privită prin prisma inițiatorului”

 

Principalele declarații:

Legea defăimării

Este cu siguranţă un proiect mai bun. CNCD a avut nişte amendamente de la început, au fost luate în considerare, legea arată acum foarte bine. Legea conţine o serie de prevederi referitoare la politici publice.

Nu mai prevede sancţiuni, dar multe dintre lucruri sunt deja într-o lege după care funcţionează CNDC. Şi azi e ilegal să discriminezi o persoană pe mai multe criterii, nu era nevoie neapărat de legea asta. Cine credea că aduce ceva nou şi agresiv în spaţiul public, se înşela.

Legea nu aduce nimic rău în spaţiul public.

Nu este nimic agresiv pentru că a cenzura diferite poziţii în media ale unor oameni este greşit înţeles. Libertatea de exprimare nu trebuie să afecteze dreptul la libertate. Este cu totul altceva să jigneşti, să ai atitudini rasiste. Există norme de conduită în mass media.

În ce măsură normele sunt respectate?

Discursul public din România este într-o situaţie mai bună din anumite puncte de vedere decât acum 20 de ani. De exemplu, faptul că numai avem România mare, un ziare care făcea ca singur obiectiv al său să jignească şi să insulte oamerni, este un semn bun.

Societatea se însănătoşeşte şi discursul este autocenzurat. Oamenii au învăţat că există limite, că "ţigancă împuţită" nu se spune în public.

Drepturile omului se aplică tuturor.  

Care este oportunitatea acestei legi, dacă spuneţi că nu aduce ceva nou?

Din punct de vedere al sancţiunilor nu aduce ceva nou, dar din punct de vedere al politicilor publice există noutăţi si oportunităţi pentru CNCD, dacă ne referim la standarde în Educaţie, funcţionarii publicic ar trebui să cunoască legislaţie referitoare la dreptul omului, nu doar despre minorităţi, ci despre toţi oamenii, astea sunt lucruri pozitive, nimeni nu critică această poartă a legii.  

Este corectă interpretarea: Dragnea a reviziuit proiectul după ce a fost criticat de Ambasada SUA la Bucureşti?

Nu. Este corectă interpretarea: parlamentul a revizuit legea după ce au venit critici din spaţiul public, unele dintre ele întemeiate şi de care iniţiatorul şi parlamentul au ţinut cont.

Care au fost întemeiate?

Critica referitoare la apartenenţa politică nu a fost suficient de bine explicată. Astăzi, conform Constituţiei, există nişte drepturi care nu trebuie încălcate. Cred că legea asta nu a fost formulată suficient de clar în această parte şi nu a fost explicată deloc. Am putea împărţi criticii legii în câteva categorii. O categorie extrem de utilă a fost cea a ONG-urilor. Au venit cu amendamente fundamentate, cele mai multe dintre remarci sunt corecte. Sunt pe site-ul Active Watch. O altă categorie sunt cei care au criticat legea fără să o citească. Ştiu jurnalişti respectabili care au spus că nu au citit legea, dar vine de la Dragnea şi trebuie criticată. Alţii au spus despre partea de defăimare, dar nu ştiu nimic despre cea de politici publice. Sunt excese de genul: legea cenzurează şi aduce îngrădiri libertăţii de exprimare, nu era aşa nici măcar în forma iniţială. Este deja de mult timp în Europa sau în lume orice iţi trece prin cap.

Ce se schimbă la CNCD odată cu legea antidefăimare:

Se schimbă faptul că CNCD primește un nou departament cu 14 posturi care se ocupă cu monitorizare de politici publice și suport pentru instituții.

Eu sunt chiar fericit cu legea asta, sunt unul dintre cei care cred că legea este bună și necesară, mă deranjează că a fost privită preponderent prin prisma inițiatorului, Liviu Dragnea.

Faptul că nu-ți place Dragnea la Teleorman e una, să critici legea e alta.

Despre discriminare și minorități:

În România avem discriminare împotriva femeilor, nu e o problemă de minorități, e vorba de lipsa de educație.

Pe de altă parte, avem discriminare raportat la persoanele cu dizabilități, care nu sunt de altă etnie sau religie decât restul populației. În România se folosește „handicapat” ca o injurie. Este aproape de neînțeles.

Există intoleranță față de anumite minorități, printre care comunitatea romă.

Eu percep ca diferit rasismul față de romi decât naționalismul față de maghiari. Romii sunt percepuți ca inferiori, maghiarii ca periculoși. 

Am voie să folosesc cuvântul „ţigan?

Atunci când citați din cineva, da. Pentru că eu v-am spus că exista în spațiul public că țiganii fură, nu că romii fură. Atunci când un cetățean român de etnie romă face ceva bun în străinătate este român, atunci când a fost prins la furat, el este rom.

Cum ne dăm seama că o persoană este etnic român, maghiar sau rom? Etnia este o chestiune de autoidentificare. Este vorba doar de stereotipii și prejudecăți. Ce ne facem cu romii din Ardeal care sunt foarte albi, dacă ar fi sa facem un etnic profiler, și unii sunt mai albi decat românii. E culoarea un criteriu? Nu mi se pare!

Care sunt ecourile din comunitatea din care proveniți după situația în care se regăsesc deputații Mădălin Voicu și Nicolae Păun?

Percepția despre politicieni în general este proastă. Nici romii nu fac excepție aici. Romii nu se uită la politicieni, romi sau neromi, mai bine decât se uită românii la politicieni. Îndrăznesc să spun că Mădălin Voicu era la fel de mult considerat lider de romi, cum era Hrebenciuc considerat lider de români.

A te adresa cu cuvântul "ciori" este şi ilegal şi imoral.

Dacă Nicu Păun face astfel de afirmaţii greşeşte şi e în afara legii.

Cel mai neplăcut lucru din lume este să fii acuzat că vorbeşti astfel şi că furi de la cei pe care îi reprezinţi.

Integrarea romilor in România

Ştiu programe făcute de ONG.

Există doi mari pierzători din punct de vedere al imaginii publice: comunitatea romă şi organizaţiile neguvernamentale de romi serioase, care fac multe proiecte la care lumea se va uita altfel de acum.

Există un ONG în România, se numește Roma Education Fun și este un ONG care a făcut unul dintre cele mai bune lucrurui: burse pentru tineri romi care vor să urmeze facultatea de medicină sau cei care sunt deja studenți la medicină. S-au ajutat câteva sute de tineri romi care sunt astăzi medici rezidenți, mulți dintre ei care sunt în sistemul românesc de sănătate și care nu vindecă numai romi.

Câţi romi sunt în România?

Aproximativ 621 de mii.  

Oameni fără buletine

Este o mare problemă, sunt peste 100.000 de oameni fără acte de identitate. Este impardonabil pentru autorități. Ce se întâmplă când un om fără identitate ucide pe cineva?

Cei care nu au cărți de identitate sunt privați și de dreptul la vot, e vital într-o democrație.

Cine sunt liderii comunității rome?

Consilierii locali romi sunt oameni aleși pe listele diferitelor partide, care se ocupă de comunitatea lor, sunt cel mai aproape de oameni, ei fac, atunci când fac, cele mai bune și mai aplicate lucruri pentru comunitatea roma.

Sunt o categorie prea puțin vizibilă, din păcate. Ca să răspund la întrebare, consilierii locali sunt, cred, cei mai legitimi reprezentanți ai comunității rome.

Reprezentanții politici ar trebui să reflecte societatea. Ar trebui să avem un Parlament cu mai multe femei, cu reprezentanți ai minorităților. Ar trebui să avem și un parlamentar în fotoliu rulant, să vedem cum ar intra în Parlament.

Parlamentul ar trebui să arate diferit nu numai în ceea ce priveşte cumunitatea romă.

Ar trebui să includă şi un absolvent de studii superioare şomer care să poată spune cu ce probleme se confruntă.


Petre Manole va vorbi despre eșecul programelor de integrare a romilor și acuzațiile de fraudă cu fonduri europene la adresa celor mai cunoscuți reprezentanți ai comunității rome, Mădălin Voicu și Nicolae Păun.

De asemenea, Petre Manole și Sanda Nicola vor vorbi despre cele mai recente reclamații de discriminare a romilor supuse analizei CNCD.