Sari la conținut

WWF România, despre cazul de la Sibiu: Am văzut un urs foarte panicat și autorități la fel de panicate

Înființarea serviciului de urgență pentru animalele sălbatice este soluția pentru ca situații precum cea din Sibiu să nu se mai repete, spune Csibi Magor, director de program la WWF România. Iar acesta trebuie să ofere oameni antrenați, care “nu se panicheazăpentru a acționa rapid și eficient.

Președintele WWF România s-a declarat „alarmat” de reacția autorităților și de modul în care a decurs operațiunea de prindere a ursului de la Sibiu. „Cred că este vorba de 2 paliere. Una este a conservării sau a animalelor sălbatice și opinia publică e revoltată că este vorba de un animal protejat, un animal care ne este drag. Sondajele ne arată că undeva la 94% dintre români consideră ursul o comoară națională. Pe de altă parte e vorba de reacția autorităților, putem să facem abstracție de urs, putea să fie oricare altă specie, orice altă amenințare la adresa oamenilor și am putut vorbi de o reacție destul de improprie a autorităților.

Am văzut un urs foarte panicat și autorități la fel de panicate. Într-o situație în care toată lumea e într-o situație de panică, foarte probabil soluțiile vor fi extrem de proaste.

Am văzut lucruri care pe mine m-au alarmat. Un prefect care a spus că nu există proceduri pentru asemenea cazuri, ori orice caz de urgență în orice oraș ar trebui să existe o procedură foarte clară. Cine e la comanda operațiunilor, care sunt serviciile care participă. Cel puțin un responsabil ar trebui să fie,” a declarat Csibi Magor în cadrul emisiunii 24 de minute.

În România singura soluție propusă de autorități a fost vânătoarea

Înființarea serviciului de urgență pentru animale sălbatice, cu oameni antrenați, este soluția pentru ca situația de la Sibiu să nu se mai repete.

„Trebuie să fie și pentru situații de urgență, dar putem face și pentru animale sălbatice. Era la o săptămână de când s-au încheiat discuțiile pe marginea vânătorii cu ministrul Mediului și fix asta discutam că sunt cel puțin 17 localități din România care au astfel de întâlniri, astfel de intercalări cu ursul. De ce așteptăm 25 de ani ca să ne gândim la soluții? După ce avem problema propriu zisă ne gândim la soluții. E neapărat nevoie să urgentăm înființarea serviciului de urgență pentru animalele sălbatice care trebuie să aibă oameni care nu se panichează, care sunt antrenați,” a precizat președintele WWF România.

Ursul poate fi un motor economic pentru România

„Există situații în care hotelierii aruncă hrana afară să ademenească ursul pentru că turistul vrea selfie din geam cu ursul, dar în același timp există comunitate locală care nu dorește acest lucru pentru că au animale, livadă, produse pe care nu vor să le împartă cu ursul. Nu e o problemă între om și urs, ci între om și om... Nu ar trebui să implicăm glonțul în această situație,” a explicat Csibi Magor.

Ursul brun poate fi un ajutor important în dezvoltarea turismului și ar putea aduce un profit substanțial comunităților local, este de părere Csibi Magor.

„Problema nu este aici că noi vrem să eliminăm ursul, ci că vrem să generăm profit, că nu avem soluții alternative. Ursul pierde, comunitatea locală pierde, economia țării pierde. Unde sunt acele soluții alternative?

Dacă vrem o țară funcțională doar pe bază de argumente, doar pe bază de strategii ajungem unde vrem să ajungem. Ursul nu este un obstacol în calea dezvoltării, ci ursul poate să fie un motor economic pentru România care oprește pagube mari în agricultura românească, dar în același timp care ar putea să fie în mijlocul unei dezvoltări turistice care ar putea să aducă beneficii substanțiale pentru comunitățile locale. E nevoie de viziune, răbdare, implicare.”