Sari la conținut
News Alert

Viceguvernatorul BNR, la 24 de minute: Zona euro rămâne o țintă pentru România. Înregistrarea integrală

Claudiu Pândaru: Ne uităm la România, o economie care pare să crească. Cifrele macroeconomice nu arată rău, dar primim avertismente legate de stabilitatea economică.

Bogdan Olteanu: Trebuie să fim permanent preocupați. România e o țară cu creștere economică, o să avem o creștere de 3% în ciuda rezultatelor agricole slabe. E o cifră bună pentru nivelul creșterii din Europa de astăzi. Premisele bune trebuie menținute. Nu am aderat ca să fim membri, am aderat ca să trăim în UE. Avem nevoie de stabilitate ca de un activ. 

E greu să vorbești de stabilitate, când urmează alegeri. E un motiv de îngrijorare?

Nu. Schimbările politice țin de democrație. Nu de stabilitatea politică vorbim, ci de stabilitatea economică. Democrația e prin esența ei opusul unei stabilități politice. Confruntarea politică și schimbările politice țin de democrație și ăsta e cadrul în care funcționăm. Politici economice stabile se pot derula indiferent dacă avem guvernări stabile sau extrem de schimbătoare, important e să agreăm asupra unor principii și apoi să le respectăm.

Ceea ce am atras atenția este să păstrăm echilibrul între venituri și cheltuieli. Politica de cheltuieli publice e treaba celor aleși.

Am avut la începutul anului o dezbatere legată de creditele bancare luate de români în monede exotice, ca francul elvețian. Au urmat procese. Cum vede BNR aceste procese? 

Multe dintre ele sunt în curs. Noi le vedem ca o soluție mai puțin fericită. Soluția bună este cea prin care băncile să ajungă la o înțelegere cu debitorii în ce privește împărțirea poverii. Aceasta este soluția care evită timpul, nervii, banii și rezolvă chestiunea definitiv.

Trebuie să îi înțelegeți și pe oamenii care se duc la ghișeu și se lovesc de inflexibilitate.

Facem intervenții pe lângă bănci să își arate înțelegerea. Daca nu sunt flexibile, băncile vor pierde încrederea. O bancă care pierde încrederea și-a pierdut viitorul. nă acum, lucrurile s-au rezolvat în foarte multe cazuri echilibrat. Dacă nu, există pârghia legiuitorului. Nu am văzut până acum consecințe bune în acest caz.

Deci credeți că băncile vor trece la negociere.

Există negocieri care presupun împărțirea poverii. Până în acest moment, lucrurile s-au rezolvat echilibrat în cele mai multe situații. 

Sunt motive de îngrijorare la BNR?

Băncile vor suporta costurile pentru că deciziile judecătorești trebuie respectate. Acele bănci să aibă contracte care să așeze mai bine relațiile dintre bancă și client. BNR nu este parte în procese. 

Au existat discuții despre întâlniri între reprezentanți ai BNR cu magistrați. Despre este vorba?

E vorba de un program al Institutului Național al Magistraturii, un program de pregătire profesională a magistraților. Ei primesc de la BNR informații referitoare la funcționarea sistemului financiar-bancar. Cum funcționează o bancă, cum circulă banii în sistemul bancar, cum se alocă și se dau înapoi fondurile sunt informații de interes pentru magistrații care au participat la cursuri.

BNR nu e parte în procese, în ciuda eforturilor unora mai dornici de publicitate. Hotărârile judecătorești au aratăt că BNR nu are ce să caute în procese, nu e parte în contracte, e o autoritate a statului, cu expertiză. Nu suntem justițiabili și nu suntem în conflict de interese. Am întrebat - pentru că am fost și eu prezent la două conferințe - dacă magistrații au simțit vreo relație delicată. Au spus că nu, pentru că nu ne privesc ca parte în proces, ci ca sursă de informație economică. 

E un proiect de lege care a trecut neobservat și care a picat în prima Cameră. Se referă la redresarea și falimentul băncilor. Un proiect de lege pentru care România riscă să fie trimisă în fața Curții de Justiție europene...

A picat pentru că la Senat nu a fost cvorum. Camera decizională e Camera Deputaților. Sper ca în două - trei săptămâni proiectul să fie transformat în lege și să ieșim din procedura de infringement. Noi, ca țară, avem nevoie de acest instrument.

Acest instrument îți permite ție, ca autoritate, BNR, să preiei partea sănătoasă a unei bănci - credite și depozite bune - și să le transferi către o altă entitate - o bancă comercială sau o entitate creată de tine, căreia îi numești administratori, până la momentul la care ea poate fi vândută, evitand folosirea banilior publici pentru acoperirea pierderilor. Partea nesănătoasă rămâne în banca veche care intră în faliment. 

Pierderile sunt suportate de acționari, de creditorii băncii și de către deținătorii de depozite de peste 100.000 de euro la banca respectivă. Sunt protejați deponenții până în 100.000 de euro și partenerii IMM, ceilalți care lucrează cu banca respectivă și care pot să își obțină mai departe finanțările.  

Mergem la Camera Deputaților și vom susține proiectul.

Grecia a picat într-un plan secund. S-a încheiat criza din Grecia?

Situația dramatică este încă pe agenda noastră, situația Greciei nu s-a rezolvat, dar suntem optimiști că programul asumat după ultimele alegeri va așeza Grecia la loc între economiile sustenabile. Nu poate produce suficient încât să plătească ratele la datorie. 

În momentul în care criza e expusă se pun reflectoarele pe ea și imediat piețele reacționează.

Noi analizăm și facem scenarii de risc în Grecia. Băncile românești cu capital grecesc sunt analizate. Nu vedem elemente de risc sistemic. România și Grecia sunt văzute în zone economice diferite.

Zona euro. UE se clatină, suspusă crizei geopolitice venite din imposibilitatea de a gestiona cu succes criza imigranților. Zoane euro se clatină. Rămâne același punct spre care România vrea să se îndrepte?

Nu vorbesc din punctul de vedere al României, dar din punctul meu de vedere, așa ar trebui. Da, e o situație foarte grea pentru UE această criză. Dacă nu aveam UE, criza migranților ar fi fost aceeași. Ei nu vin către UE, ei vin spre zone care să le ofere adăpost. 

Am fi fost noi, vreunii, mai capabili să acționăm individiual în relații între țări care ar fi presupus granițe și vămi de fiecare dată? Dacă nu aveam UE puteam să o rezolvăm mai bine? UE ne ușurează misiunea în această situație. Viața noastră instituțională e mai simplă având CE la Bruxelles.

În ce privește zona euro, aș pune același argument: nu e în cea mai bună perioadă a existenței, dar genul de mesaje că zona euro se clatină le-am auzit de atâtea ori, încât nu mai sunt credibile. Zona euro și-a arătat rezistența. E vorba de economii solide, sănătoase, cu averi, cu resurse intelectuale, cu infrastructură. E una din cele două zone cele mai prospere ale lumii. Pentru noi aceasta trebuie să fie ținta. ne rezolvăm problemele noastre care să ne ducă spre euro, care este - zic eu - direcția cea bună. 

Care sunt problemele României?

Prima preocupare este menținerea stabilității economice, între ce avem și ce cheltuim. Presiunile s-au adunat, modificările Codului fiscal au fost semnificative și sunt în continuare, s-au făcut câteva reforme suplimentare ale Codului fiscal. Asta presupune venituri mai mici la stat, venituri mai mari la privat. O pondere mai mică în PIB a veniturilor publice înseamnă o pondere mai mare în PIB a veniturilor private. Se discută - și așteptăm să vedem cifrele - legate de modificarea legislației salarizării, care presupune o creștere a veniturilor.

Daca îți scazi veniturile și îți crești cheltuielie, deficitul nu poate decât să crească. Ești sau nu credibil, că ai promis un deficit și nu îl respecți, poți sau nu la nesfârșit să îl finanțezi cu costuri extrem de mici, așa cum România a reușit datorită conjuncturii interne și internaționale să o facă în ultima perioadă.

(...) O societate cu profesori și medici mai bine plătiți e o societate care beneficiază. Fiind o țară nu extrem de prosperă nu putem să folosim reduceri în toate direcțiile. Nu putem să majorăm salariile și să reducem taxele în toate direcțiile, pentru că nu avem de unde. 

Salariile mărite sunt suficiente?

Asta e treaba legiuitorului, nu a noastră. Bineînțeles că nu și că o reformă serioasă în domeniul infrastructurii sociale presupune un efort major de creștere a salariilor, inclusiv datorită faptului că această colosală deschidere dată de libera circulație a forței de muncă nu ne mai permite să ne jucăm cu modul în care îi plătim, pentru că pleacă.

Problema e că, atunci când iei această decizie și consideri că e bine să li se mărească salariile, trebuie să explicăm acest lucru și să ne folosim resursele în acest scop. Fiind o țara nu extrem de prosperă, nu putem să ne folosim resurse în toate direcțiile: să reducem taxe, să stimulăm întreprinderea, să majorăm salariile, toate în același timp.  

Cel de-al doilea risc major este cel al enclavizării. Dacă vrem să rămânem un stat care își tratează egal cetățenii, e esențial să trecem munții spre est cu o autostradă. Trebuie să trecem munții spre sud cu autostradă, pentru a nu pierde investițiile făcute în sudul țării.

Ați fost șef al Camerei Deputaților. Când erați șeful Camerei Deputaților mergeați cu girofar? Ați cerut să vă fie date?

Am cerut să îmi fie luate. Președintele Camerei Deputaților merge obligatoriu cu coloana, dar am cerut în scris să renunț la ele. Am rămas cu aghiotant și șofer și, în situații excepționale, mai foloseam sprijinul Poliției.

De ce ați renunțat la ele?

Nu îmi trebuiau. Pot să îmi calculez orele. Dacă aveam de stat în mașină îmi găseam ceva de citit, de lucrat.