Sari la conținut
News Alert

Cum vor arăta locurile de muncă ale generației Z

„Pentru ei jobul trebuie să fie ca un hobby”, spune Lăcrămioara Loghin, reprezentant companie de cercetare.

„Un loc de muncă astăzi poate să fie şi o masă sub nucul de acasă”, afirmă Adrian Vasilescu, consilier al guvernatorului BNR.

Hobby transformat în job. Este dorinţa tinerilor pe care sociologii îi includ în Generația Z, adică cei născuţi în perioada 1995-2012. Un studiu realizat de o companie de cercetare din România a scos în evidenţă lucrurile pe care viitorii angajaţi le cer de la angajatori.

„Cred că tehnologia ne-a ajutat mai mult să ne deschidem la minte şi să ne dăm seama de anumite lucruri, pe care unii nu le-au realizat până acum”, spun Ruxandra Gheorghe, elevă.

„Dacă generaţiile anterioare au crescut cu cheia la gât, tinerii aceştia am putea spune că au crescut cu telefonul la gât sau cu internetul foarte aproape de ei. Şi atunci proiectează tot felul de concepte”, adaugă Lăcrămioara Loghin, reprezentant companie de cercetare.

Dezvoltarea profesională, mentoratul, training-urile şi team building-urile sunt patru dintre cerinţele viitorilor angajaţi. În plus, preocupați de sănătatea lor, tinerii sunt atrași de ofertele de angajare ce includ în lista beneficiilor abonamente medicale.

„Tinerii din ziua de astăzi ştiu ce înseamnă satisfacţia angajatului, drepturile lor ca angajaţi şi atunci ţin foarte mult la comunicarea pe care angajatorul o are permanent cu ei”, afirmă Lăcrămioara Loghin, reprezentant companie de cercetare.

„Să te respecte în primul rând pentru ceea ce faci tu pentru el, să te recompenseze şi să aprecieze lucrul tău la acel loc de muncă”, spune Elena Rusu, elevă.

Cei din Generația Z au învățat că locurile de muncă tradiționale nu sunt ceva de dorit. Aşa că cei mai mulţi îşi îndreaptă atenţia spre joburile cu program flexibil.

„Da, adică să putem să lucrăm şi de acasă, pentru că lucrând de acasă ne este mai uşor”, spune Ruxandra Gheorghe, elevă.

„Flexibilitatea înseamnă să şi pierzi locul de muncă. În primul rând trebuie sî ai cultura unui asemenea demers, să ai priceperea, experienţa, să ai uşurinţa de a-ţi etala oferta”, afirmă Adrian Vasilescu, consilier al guvernatorului BNR.

Cei mai mulţi dintre cei care au participat la acest studiu spun că vor să înceapă să lucreze foarte devreme, dar pe cont propriu. Mai bine de jumătate dintre ei susţin că vor să devină antreprenori. În plus, aceşti tineri sunt independenţi, preferă să-şi rezolve singuri problemele, dar nu se feresc să-i ajute şi pe alţii.

„La prima vedere par foarte materialişti. Adică pragmatici, ştiu foarte bine ce vor, timpul costă bani dar în acelaşi timp pun şi foarte mult accent pe componenta socială! De aceea am văzut tineri care se implică din ce în ce mai mult în voluntariat. Chiar dacă procentul este mic, dar comparativ cu alte generaţii ştiu foarte bine ce înseamnă voluntariat. Şi ce înseamnă să te implici în proiecte care îţi aduc beneficii de ordin emoţional”, spune Lăcrămioara Loghin, reprezentant companie de cercetare.

„Din punctul meu de vedere banii sunt pe al treilea loc! Pentru mine este importantă sănătatea în primul rând, apoi fericirea şi apoi banii”, adaugă Elena Rusu, elevă.

„Ca omul să spună că salariul este pe ultimul loc, asta înseamnă în primul rând că lui trebuie să îi fie asigurat un loc de muncă în care să se simtă bine. Un loc de muncă în care să simtă că îşi afirmă persoanlitatea, că îşi valorifică pregătirea, ca mai departe el capătă experienţa într-o lume în care se vorbeşte despre competenţă. Şi competenţa înseamnă 30% cunoştinţe şi 70% experienţă. Are un climat bun la locul lui de muncă”, spune Lăcrămioara Loghin, reprezentant companie de cercetare.

Tinerii născuţi după anul 2000, spun sociologii, nu se vor adapta programului standard de lucru. Tehnologia le permite să comunice oriunde şi oricând, aşa că transformările de pe piaţa muncii se vor resimţi, în acelaşi timp, în toată lumea. Iar ţara noastră nu va face excepţie.

„După părerea mea eu cred că locurile de muncă se vor schimba”, adaugă eleva.

„Eu cred că se va schimba definiţia angajatului. Nu va mai fi definiţia clasică a angajatului care vine la serviciu, are un program clar, de la 9 la 6, stă opt ore acolo, performează, nu performează, dar el stă acolo. În general companiile nu sunt pregătite, de aceea au apărut multe companii de consultanţă pe acest target. Consultanţă în reusrse umane”, completează Lăcrămioara Loghin.

„Nu, nu sunt pregătite. În primul rând că există mentalitatea muncii de opt ore. Să fii la fabrică, să semnezi condica la şapte, să ieşi din schimb la trei....Există această mentalitate a muncii în grup, a muncii în echip”, declară Adrian Vasilescu, consilier al guvernatorului BNR.

Pe lângă flexibilitate, o altă caracteristică a viitorilor angajaţi este mobilitatea! Asta pentru că tehnologia îi face pe tineri să fie dinamici şi să se plictisească rapid. Aşa că, pentru ei, fiecare zi la serviciu, trebuie să fie o provocare.

„Conform studiilor care s-au făcut în străinătate, aproape 50% dintre tineri vor să îşi schimbe locul de muncă în următorii doi ani”, adaugă Lăcrămioara Loghin.

Andrew MacAfee este unul dintre cei mai importanţi cercetători din Statele Unite, care analizează modul în care tehnologia îşi va pune amprenta asupra viitoarelor locuri de muncă. Expertul susţine că, pe termen scurt nu vom asista la schimbări majore pe piaţa muncii, motiv pentru care sistemele de învăţământ, din toată lumea trebuie să continue să îi pregătească pe viitorii angajaţi, ca şi până acum.

„Roboţii nu ne vor lua locurile de muncă în următorii ani, deci rămân valabile lecţiile de economie elementară: încurajează întreprinzătorii, investeşte în infrastructură şi ia măsuri ca învăţământul să producă oameni de calitate corespunzătoare”, spune Andrew MacAfee, expert în economie digitală.

„Suntem pe ultimele locuri în lume la acest capitol, asta este realitatea, tristă, dar adevarată . Şcoala încă nu reuşeşte să facă dincolo de pregătirea la materiile tradiţionale, cât e facuta şi aceasta este discutabil încă, dar cu atât mai puţin reuşeşte să pregăteasca pe elevi la acest capitol, cultura economică”, adaugă Adrian Vasilescu.

Studiile despre cei din Generaţia Z sunt încă la început. Totuşi, putem contura profilul celor care ne vor plăti pensiile: tineri care au cunoştinţe despre tehnologie mult peste generaţiile anterioare, independenţi, pragmatici, dispuşi să muncească din greu şi să fie plătiţi pe măsură. Mai departe, mingea este la angajatori.

„Să nu fim trişti la locul de muncă! Să mai şi râdem”, spune o elevă.

„Adaptaţi-vă modului nostru de a trăi, de a ne raporta la tot ce ne oferă tehnologia”, adaugă Lăcrămioara Loghin.