Sari la conținut

Beneficiile pe termen lung ale renunţării la fumat

Medicii declară o persoană că fiind „fostă fumătoare” abia la un an după ce aceasta a renunţat la tutun. Lipsa din organism a celor peste 6.000 de substanţe nocive din ţigări se vede la nivelul tuturor organelor. Primul care are de câştigat este sistemul circulator.

După doar un an de când omul nu mai fumează, riscul de atac vascular cerebral este la fel ca la un nefumător. Și tot după un an, riscul de infarct miocardic acut se reduce cu jumătate”, spune Magdalena Ciobanu, medic primar pneumolog, coordonatorul programului naţional „Stop Fumat”.

În plus, funcţia pulmonară se îmbunătăţeşte considerabil.

Volumele pulmonare, care la marii fumători, la cei diagnosticaţi cu BPOC sunt mult reduse, încep să recupereze cu 10%, apoi cu 30%, astfel încât la un an de zile putem vorbi de o funcţie pulmonară stabilizată şi mult îmbunătăţită. Riscul de a dezvolta pneumonii, de a face infecţii respiratorii severe scade odată cu trecerea timpului”, arată dr. Veronica Surlea, medic primar pneumolog.

Iar după cinci ani scade cu 50% riscul de a dezvolta cancer bucal, laringian sau de esofag, mai spun medicii. La 10 ani de la renunţarea la tutun, riscul de cancer pulmonar se înjumătăţeşte.

Riscul de a dezvolta cancer bronhopulmonar, chiar după ce am renunţat la fumat persistă, datorită modificărilor ireversibile la nivelul epiteliului bronşic”, avertizează dr. Veronica Surlea.

Acesta este un lucru de care fumătorii nu prea îşi dau seama sau pe care îl neglijează: odată ce fumează au risc toată viaţa de a face cancer pulmonar. E adevărat, cu cât se lasă mai repede de fumat, cu cât trece mai mult timp de la momentul renunțării la ţigări, cu atât acest risc scade”, spune și dr. Magdalena Ciobanu.

Tot statisticile arată că după 25-30 de ani de la renunţarea la tutun, riscul de a face cancer pulmonar este acelaşi ca şi în cazul unei persoane care nu a fumat niciodată.