Sari la conținut

Ce conțin borcănașele cu mâncare pentru bebeluși

Sare, zahăr şi aditivi linguriţă cu linguriţă, încă din primul an de viaţă. Asta servesc mulţi părinţi copiilor fie în mâncarea gătită acasă, fie în multe dintre borcănaşele cu piureuri care se găsesc gata preparate în magazine. Consumate des, efectele se vor vedea în timp, în sănătatea viitorului adult.

Mierea, zahărul şi sarea ar trebui să se introducă în alimentaţia copilului după ce împlineşte un an. La noi mulţi părinţi şi chiar pediatri nu ţin cont de această recomandare.

Eugenia Dobrescu, specialist în diversificarea alimentaţiei copilului: „Am văzut scheme de diversificare cu menţiuni dacă copilul refuză puteţi să adăugaţi puţin zahăr sau puţină sare în acea mâncare şi o va primi.”

La fel de greşit este faptul că bebeluşii sunt hrăniţi mai des cu mâncare "de la borcănel" decât cu mâncare proaspătă, gătită în casă.

Părinţii aleg această varianta din comoditate, lipsa de timp, dar şi de informare. Multe borcănaşe nu conţin nimic altceva decât legume, fructe şi cereale. Altele în schimb, mulţi aditivi şi arome. Ingredientele sunt scrise chiar pe eticheta, dar cu litere atât de mici, încât să nu poată fi citite decât cu o lupa.

Eugenia Dobrescu, specialist în diversificarea alimentaţiei copilului: „Multe au zahăr-- nu de multe ori am văzut borcane de mâncare pentru copii în care proteină de origine animală este combinată cu amidonul cu cartoful. Este o combinaţie de baza de nutriţie de care ar trebui să ne ferim.”

Iar gustul mâncării la borcănaş nu se compară cu cel al preparatelor gătite în casă.

Dr. Alina Papadopol, medic pediatru: „Are un gust absolut oribil şi pentru că are mult lapte praf care face că mâncarea să fie mai dulce decât gustul legumelor separat creează acelaşi stil de dependenţă de acel tip de mâncare.”

Sunt şi situaţii în care părinţii nu au de ales, de exemplu atunci când călătoresc. Important este să citească cu atenţie eticheta şi să aleagă produsele care conţin cât mai puţine ingrediente. În caz contrar, pe termen lung, pentru un copil aflat în creştere consumul de sare şi zahăr are efecte negative asupra organismului.

Eugenia Dobrescu, specialist în diversificarea alimentaţiei copilului: „Zahărul este un drog, creează dependenţă. nu aduce nimic bun corpului. din contra îl consumă din multe puncte de vedere. Duce clar către probleme de sănătate ale copilului şi viitorului adult diabet, probleme de obezitate, cardiovasculare. Cu cât putem feri mai mult în primii ani de viaţă, cu atât este mai bine.”

Prof. dr. Mihaela Bălgrădean, medic primar pediatru, şef secţie Nefrologie-Dializă, Spitalul Marie Curie: „Funcţionarea aparatului reno urinar şi a celui digestiv să ştiţi că nu este deplin formată la un copil înaintea vârstei de 2-3 ani. Nu facem decât să agresăm această flora intestinală pe de o parte şi să forţăm rinichiul pe de altă parte să metabolizeze, alimente pentru care nu este pregătit.”

Şi asta pentru că rareori părinţii se informează. De cele mai multe ori, meniul copiilor este stabilit după ureche. Adulţii îşi iau informaţiile de la bunici, prieteni, vecini sau de pe internet. În cel mai bun caz, alimentaţia celor mici este diversificată după sfatul medicului pediatru, dar şi aici opiniile sunt diferite. Unii specialişti susţin că fructele să fie introduse primele, în timp ce alţii indică legumele.

Dr. Alina Papadopol, medic pediatru: „De obicei recomand să începem cu legume pentru că nu sunt la fel de dulci. şi bebeluşul de 6 luni e interesat cu siguranţă de un aliment nou. o să încep cu legumele un morcov sau un cartof dulce sunt f potrivite pt gusturile lor le introduc legumele şi la o săpt 2 le introduc şi fructele. dacă încep invers ei deja au apreciat gustul dulce al fructelor şi vor avea probleme în a mânca şi legume.”

Diversificarea începe în jurul vârstei de şase luni. Copilul stă în fund, îşi ţine bine capul, imită mişcarea de masticaţie şi arată interes pentru mâncarea din farfuria adulţilor.

Diversificarea, "dictată" de bebeluş

Dacă în această situaţie informaţiile se contrazic, la două lucruri sunt de acord specialiştii: alimentele să fie introduse pe rând şi mai important, meniul să fie personalizat în funcţie de felul în care se dezvoltă copilului.

Eugenia Dobrescu, specialist în diversificarea alimentaţiei copilului: „Nu printăm o foaie, o dăm tuturor părinţilor în decurs de o luna şi aşa se face diversificarea la noi în cartier. Mama este pusă în faţă unei liste. Ok, copilul de 7 luni trebuie să manace 100 de ml de mâncare preparată şi copilul nu mănâncă într-o zi şi mama insistă.”

Prof. dr. Mihaela Bălgrădean: „Apetitul acesta e şi un mijloc de protecţie. Te protejezi la un moment dat dacă nu te simţi bine şi nu ai poftă de mâncare nu mănânci. Nu trebuie să venim noi că părinţi cu o linguriţă întinsă şi să încercăm să forţăm copilul să mănânce anumite alimente. Totul se face cu delicateţe pentru că există o disciplină în toate, dar trebuie să ştim cum o facem.”

Rebeca Neagu, consultant în dezvoltare emoţională: „Să nu grăbim lucrurile. Ceea ce recomandă pediatrii să introducem pe rând alimentele şi emoţional este benefic. Aceeaşi mâncare gătită de mai multe ori, aici intervine părintele. Eu mă plictisesc. Nu pot să mănânc în fiecare zi aceleaşi lucruri pentru că în momentul în care devenim adulţi putem alege ce să mâncăm. Pentru copil nu e la fel. Să vadă aceleaşi lucruri în acelaşi fel e o confirnare a faptului că se descurcă mai bine.”

Diversificarea, test de răbdare pentru mame

De aceea, mamele trebuie să aibă răbdare. Pentru Miruna Ioani, începutul diversificării alimentaţiei băieţelului ei a fost destul de greu.

Miruna Ioani, blogger: „Toată ziua numai asta făceam. Pune masă, strânge masă. Nu ştiam ce să-i dau prima dată. Ce să-i dau, ce metodă să adopt. În momentul în care eu m-am relaxat, a început copilul să mănânce.”

Şi Ana Novic a adoptat aceeaşi metodă.

Ana Novic, designer: „Mi se pare destul de uşor să faci trecerea în alimentaţie dacă nu te iei după cărţi scrise şi reguli fixe şi dacă ai încredere să îţi asculţi copilul şi să îl laşi să spună ce ar vrea să mănânce şi nu să-i spui trebuie să mănânci 300 de grame de piure de nu ştiu ce. Nu e chiar aşa. Nici ţie nu ţi place să ţi se spună: acum trebuie să mănânci acest piure cu toate că poate ai simţit nevoia să mănânci un măr. Mi se pare absurd să-i obligăm să mănânce ce vrem noi.”

Diversificarea corectă - paşi mici, efecte mari

Indiferent de vârstă copiilor, medicii recomandă evitarea mezelurilor, a băuturilor carbogazoase şi a alimentelor care conţin zahăr. Specialiştii mai spun că bunele obiceiuri se formează în familie.

Eugenia Dobrescu, specialist în diversificarea alimentaţiei copilului: „Este o muncă de zi de zi pentru a avea copii crescuţi într-un stil sănătos, cu info despre nutriţie sănătoase. În primii 3 ani de viaţă se pun bazele.”