Sari la conținut

Ce mai înseamnă respectul pentru medici?

Andrei Marin are 27 de ani şi este în al doilea an de rezidenţiat. Pentru un medic, spitalul e de multe ori și casă și masă. Andrei îşi petrece cel mai mult timp în Spitalul Bagdasar Arseni din Capitală în Secţia de Chirurgie Plastică.

„Programul nostru de lucru începe în mod normal la ora 8 şi, conform condiţiilor contractuale, ar trebui să se încheie la ora 15. Însă, de multe ori intrăm ultimii pe program în sala de operaţie, iar această oră se devansează cu mult”, spune Andrei Marin, medic rezident.

De fapt, programul unui medic este făcut de evoluția bolii pacientului sau pacienților săi. Gărzile sunt gărzi, dar un medic lasă tot și vine la spital dacă situația pacientului se înrăutățește.

Andrei Marin, medic rezident: „Nu mi-am mai luat un concediu de la începutul rezidenţiatului. Pe lângă programul obişnuit, medicii rezidenţi trebuie să efectueze şi gărzi în spital, în funcţie de specialitate, între 2 şi 11 gărzi pe lună, ceea ce înseamnă un număr de 24 de ore efectuate, după care se continuă cu programul obişnuit de 7 ore.”

Andrei stă cu zilele în spital. Când are gardă, practic, petrece două zile la serviciu. În fiecare lună consultă, operează alături de specialişti şi face gărzi neplătite. Toată lumea vrea un medic bun, toți presupun că un doctor se îmbogățește din plicurile strecurate de pacienți, de fapt nimeni nu se întreabă din ce bani trăieşte acel doctor.

La cei 27 de ani ai săi, Andrei locuiește cu părinții. Spune că nu și-ar permite chiria din București. Nu la un salariu de 1.240 de lei net.

Andrei Marin, medic rezident: „Marea majoritate a pacienţilor doresc ca totul să se facă în viteză, doresc să fie primii şi doresc ca lucrurile să decurgă într-un ritm alert. Noi, într-un spital de urgenţă ne mişcăm foarte repede, dar de multe ori avem foarte multe cazuri şi, evident, intervine şi factorul oboselii.”

„Sunt bine văzuţi, dar nu neapărat bine remuneraţi”, spune sociologul Alfred Bulai.

„Statul, din punctul meu de vedere, nu ne respectă. Din păcate, sănătatea şi educaţia au reprezentat ultimele preocupări ale statului român”, afirmă Andrei.

El ar vrea să facă o specializare dar calculele sale sunt mult peste ceea ce îi permite salariul. O carte costă cam cât două salarii, iar un modul dintr-un curs de specialitate aproximativ 1.000 de euro. Cu alte cuvinte, dacă Andrei vrea să urmeze un curs de trei module pentru care trebuie să se deplaseze la Timişoara, trebuie să facă rost de 3.000 de euro.

Între timp, trebuie să rămână drăguţ, să zâmbească pacienţilor, pentru că dacă nu zâmbește, pacienții înțeleg fie că starea lor de sănătate e proastă, fie că medicul vrea șpagă. Oare ce gândește un pacient despre Andrei? Și cât îl respectă?

„Nu e nevoie de la populaţie de niciun fel respect, e nevoie de la cei care conduc, cei care guvernează, indiferent care sunt ei, cei de azi, cei de mâine, cei de ieri”, adaugă Alfred Bulai, sociolog.

„Pacienţii ar trebui să fie înţelegători şi, unii dintre ei chiar sunt. Trebuie să existe practic o colaborare, în aşa fel încât relaţia medic-pacient să fie pe bază de încredere şi de respect”, mai spune Andrei Marin.

„Avem filosofia gratuităţii, dar funcţionăm într-o societate în care nimic nu e pe gratis”, atrage atenția sociologul Alfred Bulai.

Dar Andrei crede că medicii sunt respectați de către români. Altfel nu ar mai fi rămas poate nici el în România: „Credibilitatea şi respectul faţă de medic s-a diminuat progresiv atât din cauza scandalurilor mediatice cât şi din cauza temerii pacienţilor care consideră că dacă nu contribuie la actul medical, acesta nu va fi de calitate.”

Alfred Bulai: „Meseria de medic e bine văzută în general în lume, pentru că... şi acolo unde avem o ţară foarte dezvoltată, cele mai apreciate meserii sunt cele de care depinzi indiferent de banii pe care îi ai.”

Problema este că mulţi tineri medici termină cei cinci ani de rezidenţiat şi realizează că nu au post în spital. Unii se văd nevoiţi să încheie un contract de voluntariat, ca să mai obţină bani din gărzi.

În România sunt, în prezent, 10.000 de medici rezidenţi. Colegiul Medicilor spune că mai bine de jumătate dintre ei intenționează să plece în străinătate. În 2014 au ieșit din sistemul medical 3.500 de medici și au intrat doar 3.000.

Toate Facultăţile de Medicină funcţionează la capacitatea maximă dar 70 la sută dintre studenţi sunt hotărâți să părăsească România încă înainte de a intra la facultate. Situaţia este cu atât mai îngrijorătoare cu cât pe categorii de vârstă, dintre medicii de spital, cei mai mulți au peste 50 de ani.

Andrei este atât de hotărât să rămână în România încât a decis să înființeze o asociație cu care să îi ajute și pe ceilalți rezidenți, astfel încât să poată depăși împreună greutățile financiare și să rămână în România. Cu toții.