Sari la conținut

Cercetători români au creat implanturi cardiace din poliuretan

Testele au arătat rezultate remarcabile la opt luni de la introducerea valvelor artificiale în cordul oilor.

„Avantajul este faptul că ţesutul nou se formează în timp şi este un ţesut identic cu cel al ţesutului normal din inimă, iar plasturele cu pricina se resoarbe”, a spus Valeria Harabagiu, secretar ştiinţific la Institutul de Chimie Macromoleculară „Petru Poni” Iaşi.

20 de cercetători din România şi alte opt ţări au muncit şapte ani pentru a face procedeul aplicabil şi la oameni. Primele asemenea teste vor putea fi făcute însă abia în 2020. Chiar şi aşa, cardiologii sunt extrem de încântaţi.

„Pentru pacienţi înseamnă perspectiva unei toleranţe mai bune a unei grefe şi o durată mai lungă de viaţă şi o calitate a vieţii mai bună", a declarat Horaţiu Suciu, şeful Clinicii de Chirurgie Cardiovasculară de la Institutul pentru Boli Cardiovasculare şi Transplant Târgu Mureş.

Ideea cercetătorilor de la Iaşi ar fi o minune în sălile de operaţii.

„Mai mult de 30 de lei nu costă o valvă din aia. Este fantastic de ieftină şi accesibilă, materia primă este accesibilă, totul este accesibil", spune doctor Constantin Ciobanu, coordonatorul proiectului.

Specialiştii de la 15 institute din Europa continuă să lucreze cot la cot cu savanţii de la Iaşi pentru ca valvele artificiale să poată repara inimile oamenilor cât mai curând.