Controalele preventive, ignorate de români. În ce condiții se acordă consultații asiguraților și ce spun medicii?

Ciucă, despre renunțarea la Cîrstoiu: Era clar că nu există nicio speranță

Burduja: Să ne concentrăm pe viitor. Orice zi pe care o pierdem în aceste cancanuri – ce a fost, cine a fost – este o zi pierdută

Romașcanu: Niciodată să nu spui niciodată. Am avut un doctor bun candidat, dar n-a putut să ducă lupta

Nicușor Dan: „Bătălia se dă în continuare între mine și Piedone”

Gaz periculos depistat în școli și grădinițe din 16 județe. E considerat unul dintre factorii de risc pentru cancerul pulmonar

Ce spun bucureștenii despre retragerea lui Cîrstoiu

Un tren a luat foc în mers în Canada

Claudiu Manda și Rareș Bogdan, în topul absenților din Parlamentul European

România vrea să cumpere vehicule militare din Coreea de Sud

De cele mai multe ori, românii ajung în această situaţie atunci când nu se simt bine. Prea puţini o fac în scop preventiv. De exemplu, în acest cabinet n-a venit, de la începutul anului, niciun pacient care voia să ştie cum stă cu sănătatea, fără să fi simţit că ar avea probleme.

„O să-l întrebăm cum se simte, ce boli a mai avut în ultima etapă, ce afecţiuni manifesta. O sa facem o consultatie clinica si putem sa dam si un set de analize decontate de casa”, a spus medicul de familie, Viorica Vlădescu.

Diferită este situaţia în cabinetul unui alt doctor. De la 1 iulie şi până acum, din cei peste două mii de pacienţi înscrişi pe lista sa, peste o sută au venit la controale preventive. Fiecare completează un chestionar care are rolul de a descoperi din vreme cancerul, depresia, bolile de inimă şi cele de plămâni sau dependenţa de alcool.

Consultaţiile se acordă, gratuit, o dată la trei ani asiguraţilor care au până în 40 de ani şi o dată pe an celor care au trecut de această vârstă. Iar controale scot la iveală o serie de probleme.

„Am descoperit suplimentar la pacientii cronici și la cei cu mai multe afectiuni cum spunem noi, cresterea riscului de depresie. Si din cauza problemelor sociale pe care le intampina”, a spus medicul Elena Pârcălabu.

Legea spune că astfel de controale sunt obligatorii, dar autorităţile nu au stabilit şi sancţiuni. Aşa se face că în două luni şi jumătate doar 2.300 de români au ajuns la medicul lor de familie. Nu ar fi prima data când un program de prevenţie al Ministerului Sănătăţii eşuează. În 2008, fostul ministrul Eugen Nicolăescu a cheltuit 170 de milioane de euro şi a reuşit să adune informaţiile medicale pentru mai mult de 10 milioane de oameni, însă nu le-a valorificat în niciun fel.