Cum a ajuns producţia de medicamente ieftine nerentabilă

Digistoria – cele mai importante evenimente petrecute pe 25 aprilie

Aterizare cu emoții: Un Boeing 747 al Lufthansa țopăie pe pistă înainte ca piloții să decidă ridicarea în aer a aeronavei

România, criticată dur de SUA: Tolerează violurile, violența domestică și corupția la nivel înalt

Val de fraude pe internet. Avertismentul Poliției Române: Au apărut „pachete infracţionale” online. Datele noastre sunt marfă pe net

Reportaj Digi24 lângă Coreea de Nord. Zona demilitarizată e împânzită de militari, mine antipersonal și tuneluri subterane

Praful saharian sufocă România

Accident grav în București

Două românce primesc 100.000 de euro despăgubiri după ce sora lor a murit în Italia

Digistoria – cele mai importante evenimente petrecute pe 24 aprilie

Simvastatită - o denumire generică pentru medicamentele care controlează colesterolul. Aceste pastile costă între 6 şi 25 de lei. Varianta cea mai ieftină nu se mai găseşte în farmacii.

Analgezice cu preţuri între 5 şi 73 de lei. Nici în acest caz, pacienţii nu pot avea o pastilă mai ieftină.

În privinţa antiinflamatorului dicolfenac, preţurile variază între 6 şi 20 de lei. Cea mai ieftină cutie a dispărut demult din farmacii.

Sunt doar trei exemple, dar în ultimii trei ani, peste 1.300 de medicamente ieftine au dispărut de pe piaţă, spun productorii români de medicamente. Numai de la începutul anului 125 de pastile nu se mai fabrică.

„În primul rând pacienţii plătesc mai mult. Când te duci la farmacie nu mai există medicamnetul ieftin, trebuie să plăteşti mai mult pentru medicamentele existente”, explică Simona Cocoş, vicepreşedintele Asociaţiei Producătorilor de Medicamente Generice.

De vină ar fi, spun ei, taxa de clawback, adică taxa pe care trebuie să o plătească statului firmele de medicamente pentru vânzările pe care le au peste bugetul alocat de casa de asigurări. Această taxă ajunge chiar şi la 20 la sută valoarea medicamentelor. Astfel, producţia de medicamente ieftine devine nerentabilă.

„Trebuie să plătim această taxă claweback în avans pentru că nu o plătim din banii recuperaţi din medicamente, o plătim cam cu 6 luni înainte de a recupera aceşti bani”, declară Dragoş Damian, preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Medicamente Generice.

În lipsa medicamentelor generice, coplata pe care trebuie să o dea pacienţii poate fi importantă. De exemplu, pentru metroprolol, diferenţa este de la 25 de bani la 11,74 de lei. Un alt medicament foarte utilizat este Omperazol. Cu varianta ieftină, un pacient ar mai plăti doar un leu, pe când dacă ar cumpăra varainta originală ar achita 88 de lei. Diferenţele pot fi însă şi de câteva sute de lei.

„În România tot mai mulţi oameni mor din lipsă de medicamente sau pentru că nu îşi mai permit să îşi achiziţioneze medicamentele recomandate de medic”, declară Cristian Roşu, reprezentantul Coaliţiei Pacienţilor Cronici.

Din cauza taxei de clawback, producătorii români de medicamente au blocat investiţii de 50 milioane euro pentru construirea de noi linii de producţie în România.