Cum trebuie gestionată frica

Data publicării:
fata inturneric

Frica guvernează viețile oamenilor dintotdeauna. Nici nu e de mirare, dacă ne gândim la instabilitatea economică și politică, la boli, sărăcie sau atentate. Odată simțit acest sentiment, în organism apare reacția de tip „fuga” sau „luptă”, care în situații critice ne poate salva viața.

Frica este o emoţie veche de când lumea. Dacă strămoşii noştri se temeau de întuneric şi de tunete, astăzi fricile sunt pe măsura vremurilor pe care le trăim, relatează Digi24.

Dacă e să ne luăm după studii şi sondaje, românii au multe frici: să nu rămână fără serviciu şi implicit fără bani, frica de cutremure, de atentate, de hoţi şi de criminali, de a vorbi în public, de a-şi spune părerea şi am putea continua la infinit. Practic, ajungem să ne fie frică până şi de umbra noastră.

„S-ar putea ca incertitudinea asta economică să genereze anumite frici mai ales legate de viitor sau de schimbare mai frecvente decât la alte ţări sau popoare dezvoltate din punct de vedere economic în care mediul este predictibil”, spune Daniel David, şeful Catedrei de Psihologie, Universitatea Babeş-Bolyai.

Ce se întâmplă în organismul nostru este o reacţie foarte veche, o reacţie pe care o întâlnim şi în lumea animală exact la fel. Animalul în clipa în care percepe ceva are 2 posibilităţi: să fugă sau să atace”, afirmă Ioan Bruckner, medic primar cardiologie, preşedintele Societăţii Române de Medicină Internă.

Această reacţie are o explicaţie ştiinţifică. Atunci când apare o ameninţare, centrul fricii din creier, numit Amygdala, trimite stimuli către glandele suprarenale, care descarcă în corp cantităţi uriaşe de adrenalină.

Inima va începe să bată, să pompeze mult sânge către muşchi. Vom începe să respirăm mai repede astfel încât să avem un aport mai mare de oxigen care să fie transformat ulterior în energie”, spune Adrian Socol, psiholog.

Reacţiile de tip „fugă sau luptă" sunt sănătoase, în situaţii critice. Problema apare însă în cazul fricilor moderne.

„Când îţi vezi şeful poate că ai uneori o reacţie de ai vrea să fugi, dar nu ai cum să fugi, trebuie să fii drăguţ şi zâmbitor, dar asta nu înseamnă că nu îţi creşte pulsul, că nu îţi creşte tensiunea, că nu pot să apară aritmii, prin aceleaşi mecanisme de frică, de anxietate”, spune Ioana Bruckner, medic primar cardiologie, preşedintele Societăţii Române de Medicină Internă.

Acelaşi lucru se întâmplă ori de câte ori simţim frică, fie că este reală sau doar în imaginaţia noastră.

„Unele dintre fricile identificate la români este frică de a nu ne face de râs, de a nu fi priviţi într-un mod ciudat faţă de ceilalţi şi astfel majoritatea oamenilor fac eforturi pentru a menţine nişte aparenţe, să nu mă fac de râs”, adaugă Adrian Socol, psiholog.

Medicii atrag atenţia şi asupra fricii de halatul alb.

„La consultaţii dacă vezi 10 bolnavi, cel puţin 2-3 au ceva de genul asta. Destul de mulţi”, spune Ioan Bruckner, medic primar cardiologie, preşedintele Societăţii Române de Medicină Internă.

Există (și bolnavi care vin mai târziu la medic din cauza fricii - n.r.) şi asta e o problema reală, mai ales la unele boli grave pentru că dacă o boală ajunge să fie dezvoltată tratamentul e mai greu şi şansele de succes mai mici”, spune Ioana Bruckner, medic primar cardiologie, preşedintele Societăţii Române de Medicină Internă.

Sunt aşa multe frici că e uşor să mai pui şi o frică a războiului care e mult mai tangibilă. Bunicii noştri au trăit-o, revoluţia s-a întâmplat acum 20 de ani, oamenii mureau pe străzi, deci e uşor de construit pe ea”, afirmă Gabriel Tudor Bălănescu, doctor în antropologie.

Întrebat care sunt consecințele dacă ne lăsăm pradă fricilor, Gabriel Tudor Bălănescu a spus: „Reversul conştiinţei de sine. Ajungi să fii într-o continuă căutare de soluţii pentru probleme care nu există. Oamenii îşi vor rezolva fricile prin achiziţii, prin manifestări ale unui control superficial, care nu rezolva în profunzime nimic”.

„Avem de-a face cu o inhibiţie la nivelul acţiunilor, la nivelul comportamentului, persoanei îi este teamă să facă anumite lucruri de teamă a ceea ce vor gândi sau vor spune ceilalţi despre el, deşi de multe ori lucrul asta chiar nu se întâmplă”, afirmă Adrian Socol, psiholog .

Cu timpul, fricile netratate duc la boli de inima, ulcer, atacuri de panică sau depresie.

„Sindromul anxios este o modalitate elegantă de a spune o frică cronică de ceva nedefinit. Pui un termen medical că bolnavul să fie fericit că nu îi spui Băi, ți-e frică de ceva ce nu există”, spune Ioan Bruckner, medic primar cardiologie, preşedintele Societăţii Române de Medicină Internă.

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Partenerii noștri