Sari la conținut

Cursurile de prim ajutor, vitale într-o țară cu lipsă de personal în spitale și pe ambulanțe 

Aproximativ 70.000 de români, aflaţi în situaţii de urgenţă, mor anual din cauza faptului că nu sunt resuscitaţi la timp. Din momentul în care este efectuat apelul la numărul de urgenţă 112 şi până când ajunge echipajul de salvare pot trece 5 sau chiar 15 minute. Uneori şi mai mult.

De aceea, primul ajutor acordat pe loc poate face diferenţa între viaţă şi moarte.

„Dacă în mai puţin de 5 minute ajunge o persoană instruită să acorde primul ajutor - şi facem manevrele salvatoare de viaţă până la sosirea echipajului specializat - cresc şansele de supravieţuire”, spune dr. Alis Grasu, managerul Serviciului de Ambulanţă Bucureşti-Ilfov.

„Acest prim ajutor acordat de primele persoane aflate la faţa locului este foarte important pentru prognosticul ulterior al victimei”, afirmă dr. Bogdan Aignătoaia, medic specialist SMURD Bucureşti.

„Este foarte important pentru noi să ştim anumite lucruri în cazul unor accidente. Putem să fim în situaţia în care putem ajuta o fiinţă dragă sau chiar pe noi, dacă ştim nişte măsuri minime”, spune Irena Driscu, voluntar Crucea Roșie Română.

Prea puţini români sunt pregătiţi să acorde primul ajutor în situaţii de urgenţă. Asta în timp ce ţări ca Norvegia, Germania sau Austria sunt campioane la numărul persoanelor instruite să folosească tehnici de salvare. În aceste țări, peste 80% din populaţie este pregatită să acorde prim ajutor de bază în situaţii critice. De ce?

Există obligativitate ca fiecare angajat să fie instruit, aceeaşi lege şi la noi există. Cei de la HR le interpretează în fel şi chip. Au impresia că dacă instruiesc o singură persoană, și sunt trei persoane angajate, persoana aia va şti să acorde primul ajutor. Este total eronat”, afirmă Nicolae Stavre, preşedinte ARISU.

Ce percepţie au însă românii despre cursurile de prim ajutor?

Au impresia că lor nu li se va întâmpla niciodată nimic, iar în momentul în care se întâmplă ceva, aţi arătat şi voi de zeci de ori când ambulanţele nu ajung la timp pentru că sunt prea puţine, oraşul e aglomerat, oamenii stau pe lângă și se uită”, mai spune preşedintele Asociației Române de Intervenție în Situații de Urgență.

„Sunt vehiculate o groază de legende din folclorul nostru vis-a-vis de primul ajutor, iar multe informaţii pot fi greşite, chiar dăunătoare victimei respective. De exemplu, într-un caz de epilepsie să i se muşte sau să i se strângă victimei degetele mici”, explică dr. Mihail Voicescu, manager de proiect Crucea Roșie Română.

Mulţi dintre oamenii care fac stop cardio-respirator pe stradă ar putea fi salvaţi cu ajutorul unor defibrilatoare, amplasate în spaţii publice. Şi la noi un prim pas a fost făcut, dar nu de Ministerul Sănătăţii. Zece aparate au fost cumpărate de Asociaţia Română de Intervenţie în Situaţii de Urgenţă şi montate în Bucureşti în cinci staţii de metrou, la aeroportul Otopeni şi la Muzeul Grigore Antipa.

Comparativ cu alte ţări stăm extrem de prost. Anglia, Germania au mii de defibrilatoare montate în locuri publice şi bineînţeles la ei rezultatele sunt foarte cuantificabile. Sunt foarte uşor de folosit. Nu trebuie decât să deschizi capacul aparatului şi să urmezi instrucţiunile care sunt şi vizuale şi vocale, au şi pictograme”, explică Nicolae Stavre, președinte ARISU.

Medicii de pe ambulanţe trag şi ei un semnal de alarmă: sistemul se confruntă cu o lipsă uriaşă de personal.

„La nivelul serviciului de ambulanţă Bucureşti-Ilfov, deficitul de personal este cel mai mare din toate serviciile de ambulanţă din România, vorbim de un deficit global de 46%”, avertizează dr. Alis Grasu, managerul Serviciului de Ambulanţă Bucureşti-Ilfov.

Până să rezolve statul acest lucru, mii de voluntari donează din timpul lor liber celor care au nevoie. Oamenii sunt instruiţi de SMURD, ambulanţă sau Crucea Roşie. Când nu este pe scenă, Ionut de la formaţia "Ro-mania" salvează vieţi.

A început totul cu o gardă în care aveam atât de mult stres încât, dacă zicea cineva mă doare mâna, aveam impresia că moare. Am realizat la final de tură că se poate face mult. Poţi ajuta oamenii cu puţin. E suficient să fii alături de el şi să îi dai încredere şi curaj până i se oferă o asistenţă medială potrivită”, spune Ionuţ Andraş.

„Vin fără să fie constrânşi de cineva. Vin în sprijinul populaţiei şi categoric în sprijinul personalului de la serviciul de ambulanţă”, adaugă dr. Alis Grasu.

Serviciul de Ambulanţă Bucureşti-Ilfov şi-a propus să intre în cartea recordurilor cu numărul de voluntari instruiţi. Peste 10.000 de oameni ar urma să înveţe tehnici de prim ajutor.

Urmăriți în videoul de mai sus explicațiile doctorului Cristian Grasu, preşedinte al Societăţii de Salvare Bucureşti și președinte al Asociaţiei Serviciilor de Ambulanţă din România.

 

Serviciul de Ambulanţă Bucureşti-Ilfov, serviciile judeţene de ambulanţă şi SMURD organizează cursuri de prim ajutor gratuite, dar şi contra cost.

Cursuri de prim ajutor sunt organizate periodic şi de Crucea Roşie din România, Asociaţia Română de Intervenţie în Situaţii de Urgenţă (ARISU), dar şi de alte asociaţii. Unele sunt gratuite, iar altele costă aproximativ 150 de lei.