Sari la conținut

Delicatese cu insecte

Într-un laborator din Copenhaga se fac cercetări gastronomice cu insecte.

„Există bucătari, oameni care studiază chimia, antropologi, sunt o mulţime de persoane care interacţionează. Interesul tuturor este mâncarea şi cu toţii cercetăm mâncarea din perspective diferite”, a explicat bucătarul-șef Robert Flore.

Mai mult, insectele au ajuns și la Parlamentul European. Astfel, meniul a fost compus din furnici cu gust de lămâie, supă cremă de greieri și tostadă cu larve de albine, un preparat inspirat din bucătăria mexicană.

Dacă în Europa astfel de preparate sunt privite cu dezgust, în Africa, Asia și America Latină insectele se consumă zi de zi. Se estimează că peste 2000 de specii ajung pe mesele oamenilor. Cei mai consumați sunt gândacii. În clasament urmează omizile, albinele, viespile și furnicile. În schimb, cel mai puțin consumate sunt muștele și țânțarii.

Cele mai consumate insecte: 

Gândaci 31%

Omizi 18%

Albine 14%

Furnici 14%

Lăcuste 13%

Greieri 13%

Muște 2%

Țânțari 2%

Fermele de insecte poluează mai puţin

Afton Halloran este doctorand la Departamentul de Nutriție al Universității din Copenhaga. Tânăra studiază beneficiile nutriționale și impactul socio-economic al fermelor de greieri din Thailanda și Kenya, iar până acum a vizitat 20.000 de ferme!

„Datorită fermelor de greieri, multe familii au putut să îşi trimită copiii la facultate, să îşi construiască o casă, să îşi dezvolte producţia, să economisească bani”,a declarat Afton Halloran.

În Olanda şi Belgia există deja ferme de greieri, după ce guvernele acestor ţări au aprobat comercializarea insectelor.

De altfel Autoritatea Europeana pentru Siguranța Alimentară a declarat că fermele de insecte pot duce la emisii mai mici de gaze cu efect de seră și amoniac decât cele de bovine sau porcine. În plus, insectele au mai multe beneficii nutritive.

Insectele sunt bogate în proteine şi sărace în grăsimi.

Unul dintre cele mai interesante beneficii de care oamenii sunt atraşi este cantitatea mare de proteine şi mică de grăsime, în cazul unor insecte. Greierii, de exemplu, sunt bogaţi în fier, în zinc”, a spus Afton Halloran.

Odată crescute la nivel industrial, își vor mai păstra însă calitățile nutritive? Depinde cu ce sunt hrănite și în ce condiții se dezvoltă.

„Pot fi hrănite cu vegetale sau frunze verzi. Problema este că pot fi stropite cu pesticide, aşa că insectele ar putea muri, ceea ce înseamnă că este nevoie de o sursă organică de vegetale”, a spus Halloran.

Fermele de greieri, o afacere profitabilă

Dar pentru ca acestea sunt scumpe, fermierii au gasit deja solutii pentru a face profit cu fermele de greieri.

„Unii fermieri hrănesc greierii cu mâncare concentrată pentru pui datorită conţinutului crescut în proteine, care le face să se dezvolte mai repede. Adevărul este că în acest moment nu există o hrană creată special pentru greieri”, a conchis Halloran.

Dacă greierii în istoria lor greierească n-au mâncat hrana chimizată dată găinilor din Europa cred că și acolo sunt modificări majore în organismul lor ca să nu mai spunem că dacă o vietate consumă o hrană proastă, ea ajunge în final și în corpul omului”, a spus medicul primar Pavel Chirilă.

Insectele, hrana viitorului

Pentru cine vrea să crească insecte în apartament, au apărut și incubatoare care creează un mediu ideal pentru dezvoltarea rapidă a acestora.

„Românii cred că sunt niște consumatori ceva mai conservatori și sunt permeabili mai degrabă la inovații care vin din lumea occidentală decât din ce orientală. Și probabil acceptarea unor alimente atât de exotice precum insectele se va face via occident la noi în țară”, a declarat Monica Stroe, profesor de antropologia alimentaţiei.

Pentru ca insectele sa ajunga în magazinele din Europa, condițiile sunt mai simple decât în cazul alimentelor realizate în laborator, iar timpul este mult mai scurt. Odată ce un producator depune actele, poate obține autorizația în cinci luni, dacă niciun stat membru nu are obiecții. Aceste reguli nu se referă doar la insecte, ci la orice produs tradițional care este consumat de cel puțin 25 de ani în alte țări din afara UE. Până acum au fost aprobate semințele de chia, sucul de noni sau uleiul de coriandru.