Sari la conținut

Ministerul Sănătăţii: Spitalele au avut medicaţie pentru tratarea infecţiilor nosocomiale. Răniţii din #Colectiv au decedat în principal din cauza leziunilor pulmonare grave

 

Foto Inquam Photos

„Spitalele din România utilizează ghiduri naţionale şi internaţionale precum şi protocoale specifice de tratament în cazul marilor arşi. După incendiul din dată de 30 octombrie, Ministerul Sănătăţii a transmis din nou către unităţile sanitare care au preluat în îngrijire răniţii de la Colectiv aceste protocoale, a comunicat ministerul.

Citiţi şi

Răniți din Colectiv, uciși de infecții din spital

Potrivit MS infecţiile instraspitalicesti reprezintă, pe plan internaţional, una ditre complicaţiile cele mai frecvente ale pacienţilor cu arsuri majore. Conform studiilor de specialitate în acest domeniu, 75% dintre decesele pacienţilor cu arsuri sunt asociate cu complicaţii infecţioase şi/ sau leziuni pulmonare.

Infecţiile reprezintă doar unul din multipli factori determinant ai prognosticului în cazul pacientului cu arsuri.

Principalul factor care a determinat decesul pacienţilor răniţi în incendiul din 30 octombrie este reprezentat de leziunile pulmonare grave.

Pentru tratamentul adecvat al infecţiilor nosocomiale, spitalele au avut la dispoziţie medicaţia şi mijloacele terapeutice necesare. Acestea au fost asigurate prin programul destinat pacientului critic. Dacă pentru anul 2015, acest program avea prevăzut un buget de peste 200 milioane lei, după accident acesta a fost suplimentat cu 23,6 milioane de lei, la nivelul solicitărilor transmise de spitalele care au preluat victimele.

La solicitarea Ministerului Sănătăţii, Institutul Naţional de Boli Infecţioase Matei Balş a oferit consultanţă de specialitate tuturor spitalelor prin medici specialişti şi au efectuat analize microbiologice.

Institutul Naţional de Sănătate Publică realizează în prezent o analiză a infecţiilor la pacienţii cu arsuri, urmând să prezinte un raport complet şi un plan de măsuri concrete

Direcţia de Sănătate Publică a Municipiului Bucureşti a recoltat probe care atestă încărcătură microbiană aeriană şi probe care să arate încărcătura bacteriană de pe suprafeţele din incinta spitalelor. Rezultatele acestor teste vor fi finalizate în cursul săptămânii viitoare.

„Astăzi, principala preocupare a echipei de la Ministerul Sănătăţii o reprezintă recuperarea medicală a răniţilor care se află în acest moment în spitalele din ţară şi din străinătate. Refacerea va fi de lungă durata şi presupune recuperare medicală, dar şi support psihologic care să ducă la reintegrarea socială a acestor tineri”, a declarat Patriciu Achimaş-Cadariu, ministrul Sănătăţii.

Avem proceduri pentru depistarea infecţiilor din spitale, însă acestea nu sunt mereu respectate

O spune chiar Alexandru Rafila, preşedintele Societăţii Române de Microbiologie. Şi din această cauză cifrele oficiale arată mai bine decât situaţia din saloane. Oficialul mai spune că până de curând spitalele pierdeau bani dacă raportau un număr mare de infecţii.

Fiecare spital din România ar trebui să aibă, potrivit legii, un medic epidemiolog angajat special pentru a depista posibilele cazuri de infecţii intraspitaliceşti. Aceste cazuri ar trebui apoi raportate autorităţilor de sănătate publică.

Alexandru Rafila, preşedintele Societăţii Române de Microbiologie: "Din păcate, cu toate că acest lucru este legiferat, din foarte multe motive există bariere de natură administrativă, bariere de natură profesională. Fecare dintre spitale ar trebui să aibă câte un epidemiolog care să coordoneze un compartiment de supraveghere şi control al infecţiilor nosocomiale, iar epidemiologii sunt destul de rari".

Anul trecut, oficial au fost înregistrate peste o mie de infecţii în spitale. Dar cifrele nu ar reflecta realitatea, spune Alexandru Rafila.

Alexandru Rafila, preşedintele Societăţii Române de Microbiologie: „De ce nu raportează spitalele? E o chestiune legată şi de percepţie, adică percepţia publică, apropo de un medic sau de o unitate medicală care raportează o astfel de infecţie este negativă, ceea ce nu este deloc un element încurajator. Iar în trecut, acum lucrurile s-au mai schimbat, indicatorii de performanţă ai unui management, ai unei unităţi sanitare erau legaţi de această raportare a infecţiilor. Eu cred că invers ar trebui să fie, cine nu raportează un minim de astfel de infecţii înseamnă că raportează date care nu sunt credibile”.

Sunt însă şi spitale care, pe lângă protocoalele venite de la autorităţi, şi-au făcut propriile proceduri.

Col. dr. Ion Ştefan, şeful Secţiei Boli Infecţioase şi Tropicale, Spitalul Militar: „În ghidul pe care noi l-am elaborat pentru spitalul Militar am stabilit care este anti-bioterapia adecvată pentru fiecare dintre germeni potenţiali întâlniţi în infecţii intraspitaliceşti. Astfel de ghiduri ar trebui să stabilească terapia optimă pentru cazurile de infecţii intraspitaliceşti, dar nu numai”.

Infecţiile intraspitaliceşti nu sunt o noutate pentru şefii din Sănătate. În urmă cu o săptămână, Ministrul Sănătăţii atingea acest subiect într-o conferinţă de presă despre tragedia din Clubul Colectiv.

Patriciu Achimaş-Cadariu: „Infecţiile nosocomiale sunt o realitate la aceşti pacienţi. Nimeni nu vrea să ascundă absolut nimic”.

Raed Arafat: „Nu sunt numai parte de curăţenie. Ştiinţific, aceste infecţii apar şi din cauza supraultilizării antibioticelor. Din păcate, infecţiile nosocomiale cu microb multirezistent, asta e problema, nu e o infecţie pe care o tratezi cu un antibiotic simplu şi se tratează, sunt microbi multirezistenţi. Este o problemă mondială”.

Dar pe care unele state au reuşit totuşi să o diminueze.

Ciprian Bălţoiu, corespondent Digi24 la Madrid, relatează: „Spania a reuşit în doar cinci ani să reducă numărul de infecţii intraspitaliceşti de la 14 la sută din totalul pacienţilor internaţi în spital la 8 la sută anul trecut. A fost creat un adevărat cod de măsuri ce trebuiesc luate atât pentru prevenţia împotriva apariţiei acestor infecţii, dar mai ales pe orice specialitate în parte, măsurile care trebuiesc luate în cazul în care apar aceste infecţii spitaliceşti”.

În urmă cu cinci ani, la spitalul CF 2 din Capitală, trei femei au fost la un pas de moarte după ce s-au infectat cu o bacterie din spital. Printre ele, şi soprana Amelia Antoniu.