Sari la conținut

Numărul copiilor anemici este în creștere

Cei mai mulţi dintre copii riscă să facă o anemie încă din primele patru luni de viaţă. Forma întâlnită cel mai des este cea feriprivă, adică lipsa fierului. Unul din doi bebeluşi din România are această problemă, adică dublu faţă de Occident.

„În jur de patru-cinci luni mi s-a părut că bebe e mai palid decât ceilalţi bebeluşi din parc, pofta de mâncare varia, mai mult nu”, spune mama unui copil cu anemie.

La începutul anilor 2000 a fost o perioadă de scădere a numărului anemiilor. Acum, alimentaţia greşită, bogată în grăsimi şi glucide şi săracă în nutrienţi, a readus situaţia la nivelul anului 1989. Iar statul nu are grijă să ofere investigaţiile medicale necesare nici mamei, nici copilului.

Mihaela Oros, medic pediatru, spune că „anemia poate să aibă foarte multe expresii clinice. Un copil care poate ameţeşte, un copil care nu are poftă de mâncare, care nu are forţă fizică, agitat.”

Tratamentul constă în suplimente de fier, dar şi într-o alimentaţie corectă, bazată cel puţin până la șase luni pe alăptare, dacă este posibil. Nediagnosticată la timp, anemia feriprivă afectează mai ales creierul şi inima.

”Este carenţă? Înseamnă că toate (organele - n.r.) nu sunt alimentate cum trebuie cu oxigen. Este o suferinţă profundă, a multor organe, care înseamnă pe termen lung efecte devastatoare”, explică prof. dr. Marin Burlea, preşedintele Societăţii Române de Pediatrie.

Din 2012, statul plăteşte 400 de lei pentru o examinare minimă a nou-născuţilor, în maternitate, care presupune analize de sânge şi verificarea funcţionării organelor. Testarea nu cuprinde însă valorile unor acizi graşi, şi nici a vitaminelor. În plus, examinarea nu se referă la boli precum talasemia ori fibroza chistică.

Un pachet complet de analize, într-o clinică privată costă cel puţin 1.000 de lei. Ministerul Sănătăţii nu are în prezent niciun proiect de verificare a sănătăţii gravidelor.