Sari la conținut

Pașii esențiali în recuperarea după infarct

În România, pacienţii nu sunt pregatiţi pentru viaţa de după infarct şi mulți dintre ei renunţă la activitatea de zi cu zi.

„La noi, cu diagnosticul de infarct este paşaport pentru pensionare. România are cel mai mare număr de pensionaţi medical, nu se compară cu altă ţară. În schimb certificate de concediu sunt puţine. Omul deşi este bolnav preferă să se ducă să lucreze, periclitându-şi sănătatea”, spune prof. dr. Corneliu Zeană, medic primar cardiolog.

Puțini oameni ştiu cât de important este să ajungă de urgenţă la doctor. Cu cât se intervine mai repede, cu atât recuperarea în cazul infarctului este mai bună.

„Dacă ai aşteptat 12 ore şi vasul a stat ocluzionat un număr mare de ore, miocardul s-a pierdut şi parte din el nu se va mai recupera chiar prin deschiderea vasului”, explică dr. Ana Maria Şerban, medic primar cardiolog.

„Dacă e mic, dacă a fost pe un vas nesemnificativ şi ecografic nu a pierdut mult din activitatea cordului, înseamnă că poate să revină după o săptămână, două la o activitate fizică normală. Dacă infarctul a fost mare, semnificativ cu consecinţe insuficienţă cardiacă minoră sau severă evident că apoi depinde şi de acest lucru ce poate să facă mai departe. Se pensionează sau face muncă care să nu necesite efort fizic”, adaugă dr. Oren Iancovici, medic specialist cardiolog.

După externare, medicii recomandă controale periodice şi măsurarea frecventă a tensiunii arteriale. În plus, tot ei spun că stilul de viață echilibrat este mai important decât medicamentele.

„Tratamentul nu include numai să iei o pilulă sau cinci pilule, include o schimbare completă a abordării: a stilului de viaţă, al alimentaţiei, al echilibrului emoţional, al familiei”, spune dr. Gabriela Cozmanciuc, medic chirurg cardio-vascular.

„Este important după recuperare bolnavul să nu se reapuce de fumat cum foarte mulţi fac asta”, avertizează prof. dr. Corneliu Zeană, medic primar cardiolog.

Din momentul ăla nu am mai pus mâna pe ţigară, pe cafea nici atât. Nu mai sunt tentat. Cred că nici nu aş mai fi curios să încerc, cred că mi-am făcut un cadou. Viaţa e mult prea frumoasă şi trebuie trăită. M-am născut a doua oară”, spune Denis Mihai.

De asemenea, după infarct, relaxarea şi odihna sunt binevenite. Însă statul la pat nu este recomandat. Mişcarea previne depunerea grăsimii pe vasele de sânge şi menţine tensiunea arterială la nivel normal. Toleranţa la efort se va stabili cu exactitate pe baza unui test.

„Ne punem să alergăm pe o bicicletă sau pe un preş electric”, spune dr. Gabriela Cozmanciuc.

Cel mai bine ar fi ca pacienţii să facă recuperarea în centre specializate.

„În afară de tratament, te învaţă cum să faci mişcarea, progresiv. Imaginaţi-vă că unele persoane se duc la sală şi fac musculatură. După 6 luni au muşchi bine conturaţi, muşchiul cardiac este tot un muşchi. După infarct el nu mai are rezervă ori acest muşchi poate fi antrenat, remodelat fizic prin kinetoterapie şi acum e o ştiinţă şi trebuie dirijat de un cardiolog specializat în recuperare post -infarct”, sfătuiește dr. Gabriela Cozmanciuc.

Alimentația este esențială după infarct. Sunt interzise prăjelile, carnea de porc, afumăturile sau mezelurile. Medicii recomandă în schimb grăsimile bune. Acestea se găsesc în migdale, nuci, fistic şi peşte. De asemenea, consilierea psihologică după infarct are un rol important în recuperare.

„În primul rând trebuie să accepţi boala şi după, să lupţi”, spune dr. Gabriela Cozmanciuc.

„Bolnavul intră în acelaşi mediu, ba chiar este profund apăsat, traumatizat, îl preocupă ideea că ar putea să moară subit că ar mai putea să facă un infarct nu ştie ce să facă. Toată armonia noastră cu noi înşine, cu mediul social din jur să ne simţim bine în societate şi să facem bine şi frumos în jurul nostru. Asta ne bucură inima, propria noastră inimă”, spune prof. dr. Corneliu Zeană, medic primar cardiolog.

Citiți și Infarctul la tineri, o problemă majoră în România. Care sunt simptomele și cauzele