PROIECT. Raportarea reală a infecţiilor din spitale, premiată
FOTO: Inquam Photos
Un grup de monitorizare a activităţii de combatere a infecţiilor din spitale. E răspunsul Ministerului Sănătăţii, la peste o lună după ce s-a aflat că trei dintre răniţii din Colectiv au murit din cauza infecţiilor nosocomiale. Iar o primă măsură care ar putea fi luată e eliminarea sancţiunilor pentru raportarea cifrelor reale în privinţa acestui gen infecţii.
Alexandru Rafila, preşedintele Societăţii Române de Microbiologie: „Trebuie încurajată raportarea. Rămâne de văzut dacă se poate face lucrul ăsta eventual prin anonimizarea raportării, sigur se poate gândi un sistem prin care un număr minim de infecţii, în funcţie de profilul secţiei, al spitalului, să trebuiască să fie raportat”.
O nouă regulă ar putea fi izolarea pacienţilor deja infectaţi, ceea ce nu s-a întâmplat după incendiul din Colectiv, când spitalele au fost suprasolicitate. Atunci, raportarea infecţiilor a fost, în mare parte, falsă.
Potrivit informaţiilor de la Direcţia de Sănătate Publică Bucureşti, unitatea sanitară care a raportat cel mai mare grad al infecţiilor nosocomiale, 2,8%, este Spitalul de Arsuri. În celelalte spitale în care au fost internaţi răniţi în incendiul din Colectiv, incidenţa infecţiilor, pentru luna noiembrie, variază între 0 şi 0,8%.
Imposibil, spun cei care au intrat cu o boală în spitalele de la noi şi au ieşit cu alta.
Acest lucru ar putea fi prevenit în primul rând de medicii epidemiologi, care lipsesc în majoritatea spitalelor din România.
Alexandru Rafila: „Trebuie găsit un sistem care să încurajeze tinerii să se înscrie şi să rămână în această specialitate, pentru că de multe ori numărul de vieţi pe care-l poate salva un astfel de medic este chiar mai mare decât numărul de vieţi pe care-l pot salva colegi din specialităţi clinice”.
Potrivit ultimelor date, în România există aproximativ 400 de epidemiologi. Doar o treime dintre ei lucrează însă în spitale, ceilalţi sunt angajaţi ai Direcţiilor de Sănătate Publică.
Ministerul Sănătăţii a luat această decizie după ce Direcţia de Sănătate Publică Bucureşti a pubicat raportul privind infecţiile din spitalele unde au fost internaţi răniţii din Colectiv.
În urma acestor rezultate ministrul Sănătății a dispus elaborarea unui Plan Național de actțune, cu obiective clare, pe termen scurt, mediu și lung.
Pe termen scurt, se impune înființarea unui grup de monitorizare și evaluare a activităților destinate controlului și prevenirii IN și a rezistenței la antibiotice, care să evalueze activitățile desfășurate în cadrul programului național de suraveghere și control a IN derulat de MS și care aduce modificări și completări în derularea programului pentru anul 2016.
De asemenea, o proritate o va constitui implementarea unor măsuri care să încurajeze diagnosticarea și raportarea corectă și în timp util a infecțiior nosocomiale, în vederea instituirii măsurilor de prevenire și control a acestora.
Pe termen mediu, se are în vedere reînființarea specialității de microbiologie medicală, adoptarea curriculei și a documentației necesare formării de specialiști în domeniu și stimularea angajării de medici infecționiști și epidemiologi în spitale de urgență și constituirea echipei complexe pentru controlul infecțiilor (microbiolog, epidemiolog, infecționist).
Raportul DSP Bucureşti: Există un grad redus de raportare a infecțiilor nosocomiale pentru luna noiembrie
DSP București a evaluat în perioada 3 – 16.12. 2015, prin personalul de specialitate, modul în care unitățile sanitare din subordine aplică planul propriu al spitalului de supraveghere, prevenire și control al infecțiilor nosocomiale, inclusiv ritmul de efectuare și rezultatele probelor de autocontrol al sterilității mediului spitalicesc.
- respectarea normelor de igienă, dezinfecție și sterilizare;
- respectarea prevederilor privind managementul deșeurilor medicale;
- măsurile serviciului/compartimentului de supraveghere și control al infecțiilor nosocomiale.
- efectuarea probelor pentru autocontrol, ritmicitatea efectuării autocontrolului și rezultatele acestuia.
Normele de igienă, dezinfecție, inclusiv asigurarea de substanțe necesare pentru acestea, precum și managementul deșeurilor au fost respectate în toate spitalele.
Rezultatele evaluării realizate de DSP București relevă faptul că există un grad redus de raportare a infecțiilor nosocomiale pentru luna noiembrie. Incidența infecțiilor raportate în luna noiembrie variază între 0-0,8%, cu excepția Spitalului Clinic de Urgență Chirugie Plastică, Reparatorie și Arsuri unde este de 2,8% .
Autocontrolul efectuat de spitale a izolat în ultima perioadă câteva cazuri de prezență a unor germeni cu potențial de multirezistență la antibiotice (Pseudomonas aeruginosa, Acinetobacter spp, Klebsiella spp, MRSA).
În cadrul evaluării DSP București s-au efectuat și teste de evidențiere a prezenței microbiene la nivelul suprafețelor din spitale care au identificat prezența de Klebsiella pneumoniae și de Staphylococcus aureus în probe recoltate de la Spitalul Clinic de Urgență Chirugie Plastică, Reparatorie și Arsuri, respectiv Enterobacter aerogenes și Staphylococcus aureus de la Spitalul Clinic de Urgență “Sfantul Pantelimon”.
În privința pacienților victime ale accidentului de la Colectiv, probele microbiologice au relevat cazuri cu colonizare sau infecție cu germeni multirezistenți implicați frecvent în infecții nosocomiale, singuri sau asociați; această situație medicală era probabilă la cei cu arsuri extinse, la care practic apărarea locală oferită de tegumente nu mai există și care au necesitat numeroase manopere medicale.
În cazul răniților din incendiul din data de 30 octombrie 2015, infecțiile nosocomiale au fost prezente la unii dintre pacienți. În majoritatea cazurilor, tratamentul adecvat al infecțiilor nosocomiale a determinat o evoluție favorabilă.
Cele mai multe decese au fost înregistrate în cazul pacienților cu leziuni pulmonare grave care cresc riscul de mortalitate de 8 - 10 ori.
Totodată, în cadrul acestei acțiuni, INSP în colaborare cu INBI Matei Balș, în baza unui chestionar complex adresat managerilor spitatelor de urgență care au tratat pacienți de la "Colectiv", a evaluat capacitatea de diagnostic microbiologic, de supraveghere și control a infecțiilor nosocomiale și de implementare a unor proceduri privind screeningul, izolarea și tratarea pacienților cu patologii grave susceptibili să fie colonizați/infectați cu bacterii multirezistente, inclusiv modul de utilizare al antibioticelor.
Rezultatele interpretării chestionarelor completate de către cele 11 unități sanitare evaluate au relevat urmatoarele aspecte:
· izolarea pacienților în secții de ATI special dedicate pacienților - victime ale accidentului din clubul Colectiv a fost posibilă in 6 spitale, nu însa în fiecare caz cu gruparea în același salon apacienților infectați sau colonizați cu aceeași bacterie cu risc epidemiologic
· diagnosticul microbiologic poate fi asigurat 24 de ore din 24 la 8 dintre spitale; patru dintre spitalele evaluate nu au laborator propriu, acesta fiind externalizat
· metodele de determinare a rezistenței bacteriene la antibiotice și normele de interpretare ale acestei rezistențe sunt variabile și uneori neactualizate.
· dintre cele 11 spitale, un număr de șapte au putut asigura personal medical și auxiliar special dedicat pacienților arși, fără a putea asigura personal separat pentru fiecare grup de pacienți colonizați sau infectați cu un anumit microorganism cu risc epidemiologic; insuficiența personalului a fost principalul motiv invocat pentru această situație
· toate spitalele au beneficiat de cantitățile necesare și suficiente de dezinfectanți pentru a asigura dezinfecția suprafețelor.
Din coroborarea răspunsurilor la chestionar cu discuțiile purtate cu reprezentanții spitalelor au mai rezultat următoarele:
1. Nu toate spitalele au capacitatea de a realiza autocontrolul privind circulația germenilor în spital
2. Dotarea actuală a unor laboratoare și/sau externalizarea lor nu permite în fiecare spital o activitate eficientă de control al infecțiilor (în special diagnosticul etiologic al infecțiilor și identificarea colonizărilor cu germeni cu risc epidemiologic major) sau de monitorizare a terapiei antibiotice.
3. Nu există o abordare unitară, bazată pe protocoale în câteva activități sensibile: screeningul, izolarea pacienților, curațenia/dezinfecția în funcție de zona de risc. Deși exista o multitudine de protocoale, acestea nu sunt uneori cunoscute sau respectate, complianța personalului fiind scăzută, ceea ce atestă o nevoie de instruire temeinică, în funcție de specificul unității sanitare și axată pe problemele majore ale momentului, de exemplu antibioticoterapie și rezistență microbiană, consum de antibiotice, identificarea numărului real de infecții nosocomiale din unitate.
4. Serviciul de Prevenire și Control al infecțiilor nosocomiale din cadrul spitalelor are capacitate variabilă de a implementa recomandările pe care le face, de multe ori considerentele de natură economică fiind invocate de management ca obstacole
5. Lipsește din spitale personalul specializat necesar controlului și prevenirii infecțiilor nosocomiale sau este insuficient (medic microbiolog, medic epidemiolog, medic infecționist), iar personalul de îngrijire dedicat (pentru 1-2 pacienți critici) este mai mult decât insuficient ceea ce determină ca riscul de infecție să crească.
Aceste neajunsuri au cauze diverse, au fost acumulate în timp și se datorează în principal modului de organizare a unităților sanitare impus de limitările arhitectonice ale acestora și lipsei de personal medical. Nu au fost identificate cazuri în care personalul medical să nu-și fi făcut corect datoria, dimpotrivă prin efortul lor medicii, asistenții medicali și alți membri ai echipelor medicale au reușit să trateze cu succes majoritatea pacienților internați în spitalele pe care le deservesc.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
