Sari la conținut

RETROSPECTIVĂ 2015| Ieftinirea medicamentelor a dus la dispariţia unor tratamente cu preţuri mici

La sfârşitul lunii februarie, Ministerul Sănătăţii a anunţat că vrea să aplice o ordonanţă veche de şase ani, care permitea ieftinirea cu până la 20 la sută a 1.500 de tratamente pentru bolile cronice. Producătorii au respins categoric ideea unei asemenea ieftiniri şi au ameninţat cu blocarea pieţei interne.

Dan Zaharescu, directorul executiv Asociaţia Producătorilor Internaţionali de Medicamente, declara în 24 februarie: „Zece medicamentele din România pot pleca oricând către alte pieţe unde preţurile sunt mult mai mari. Nu ştim care sunt medicamentele care vor fi primele care vor dispărea de pe piaţă, dar în mod cert vor fi foarte multe medicamente critice pentru pacienţi”.

Sub presiunea acestei perspective, Ministerul Sănătăţii a amânat scăderea forţată a preţurilor până după Paşte. Însă deja farmaciile au micşorat comenzile, de teamă să nu rămână cu produse pe stoc, pe care să fie nevoite să le vândă apoi mai ieftin decât le cumpăraseră. Prudenţa lor financiară i-a afectat pe bolnavi.

Luiza Demian, medic diabetolog: „Am constatat că din 8 farmacii, una singură deținea cam 90% din medicamentele pentru care bolnavii ne adresează plângeri în fiecare zi că nu sunt de găsit”.

În ciuda semnalelor pieţei, ministrul Sănătăţii dădea asigurări că ieftinirea medicamentelor nu va provoca o criză a tratamentelor.

Nicolae Bănicioiu, ministrul Sănătăţii în 22 iunie: „Au fost purtate discuţii şi cu CE şi cu partenerii externi şi cu producătorii, asociaţiile de distribuitori, cu lanţurile de farmacii ca să nu avem deficienţe în aprovizionare. E finalizată toată procedura. Funcţionarea a fost continuă pe tot parcursul discuţiilor şi implementării ordinului. În ceilalţi ani, chiar dacă ordinul nu era aprobat erau discontinuităţi pe aprovizionare”.

A trecut primăvara, a trecut vara, a venit toamna. Situaţia tot nu s-a rezolvat. La sfârşitul lunii octombrie, o listă neoficială alcătuită de medici arăta că 75 de medicamente cu preţ mic, folosite de foarte mulţi pacienţi, lipseau din spitale şi farmacii. De altfel, în ultimii 7 ani, de pe piaţa din România au dispărut 900 de medicamente.

Din economiile declarate după ieftiniri şi introducerea cardului de sănătate, ministerul a anunţat că poate introduce în programul naţional pentru tratarea hepatitei cea mai nouă terapie: aceea fără interferon. Tratamentul durează aproape trei luni şi, potrivit studiilor clinice, are o rată de vindecare de 98%. Dar termenele au tot fost amânate, spre disperarea celor 600.000 de bolnavi de hepatita C.

După 9 luni de aşteptare, terapia fără interferon a făcut pasul de la promisiune la concret, cu un buget de 100 de milioane de euro. Cu o precizare: deocamdată doar pentru pacienţii în stare critică, adică în jur de 5.000.

Primele 123 de dosare au fost analizate de comisia de experţi a Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate la sfârşitul lunii noiembrie. Însă pacienţii spun că întocmirea dosarului medical este o probă de birocraţie extremă, pe care puţini reuşesc să o treacă.

Un lucru este clar: autorităţile din sistemul de sănătate au încercat să gestioneze mai bine bugetul şi să depisteze zonele cu cheltuieli nejustificat de mari. Le-a depistat DNA.

Este cazul unei filiere prin care companiile de medicamente îşi promovau exclusivitatea tratamentelor prin 16 medici cumpăraţi cu excursii la Las Vegas şi alte avantaje personale. Astfel, cele mai scumpe medicamente, fie că erau potrivite pentru pacienţi, fie că nu, erau decontate de stat în beneficiul marilor producători. Concomitent au fost percheziţionate mai multe spitale, depozite de medicamente, sedii ale unor companii farmaceutice şi locuinţele medicilor vizaţi. Ancheta s-a întins din Bucureşti în şapte judeţe.

Un alt caz intrat în atenţia procurorilor a vizat o reţea de farmacii care vindea... apă în loc de citostatice. Descoperirea a fost făcută de poliţişti în 20 de depozite farmaceutice din Bucureşti, Ilfov, Buzău, Iaşi, Ialomiţa, Argeş şi Olt.

Medicamentele fără efect erau aduse din Turcia şi vândute în peste 20 de oraşe.

În rest, 2015 a fost un an în care procurorii au avut de lucru în sistemul sanitar şi cu obişnuitele episoade de dare şi luare de mită, contestate de lumea medicală, unde se vorbeşte despre o vânătoare de vrăjitoare în halate albe.