S-a aflat cu exactitate câte mutații genetice provoacă fumatul

Una dintre cele mai des întâlnite tactici folosite de cei care încearcă să renunțe la fumat este de a calcula daunele - financiare sau fizice - provocate de fiecare țigară sau pachet de țigări. Cât de mult costă fumatul pe lună, de exemplu, sau cât de mult scurtează viața. Un nou studiu privind pericolele fumatului ne permite acum să măsurăm acest prejudiciu, până la numărul de mutații din ADN provocat de viciu.

O echipă de cercetători de la Los Alamos National Laboratory a comparat probe de țesuturi de la 1.063 de nefumători și 2.490 fumători, analizând ADN-ul fiecărui individ pentru a căuta mutații. S-a descoperit că, pentru fiecare 50 de țigări fumate, există o mutație ADN pentru fiecare celulă din plămâni. Astfel, de-a lungul unui an o persoană care fumează un pachet pe zi (20 de țigări) are 150 de mutații suplimentare pe celulă în plămâni, 97 de mutații pe celulă în laringe, 23 în gură, 18 în vezica urinară și șase la ficat.

Aceste modificări nu sunt periculoase în sine, dar fiecare are potențialul de a se transforma într-o mutație canceroasă. „Fumatul este ca ruleta rusească: cu cât joci mai mult, cu atât mai mare e șansa de dezvolta mutații canceroase”, spune unul dintre coautorii studiului, Ludmil Alexandrov pentru publicația New Scientist. „Cu toate acestea, vor exista întotdeauna oameni care fumează mult, în cazul cărora mutațiile nu lovesc genele potrivite”.

Motivul acestor mutații suplimentare se găsește în fumul de țigară, care conține aproximativ 7.000 de substanțe chimice, peste 70 dintre care sunt cunoscute pentru că provoacă cancer. Cum exact pot scădea riscul apariției cancerului diferitele tipuri de mutatii de celule este mai puțin clar, însă echipa de la Los Alamos va continua cercetarea pe această linie și va încerca să determine care este probabilitatea ca orice mutație a ADN-ului să se transforme în cancer.

Vestea bună pentru fumători este că niciodată nu e prea târziu să renunțe. Cu toate că fumatul provoacă mutații la nivelul ADN-ului, de îndată ce oamenii renunță la țigări și mutațiile se opresc. Un studiu efectuat în Marea Britanie în 2004 arată că persoanele care au renunțat la fumat la varsta de 30 de ani aproape elimină riscul unei morți premature, în timp ce cei care au renuntat la 50 de ani reduc riscul la jumătate.